Obiceiurile din toate regiunile României se prind în horă la Chișinău! Programul Festivalului Tradițiilor Românești II

Ediția a II-a a Festivalului Tradițiilor Românești aduce la Chișinău obiceiuri din toate regiunile țării și reunește artiști de pe ambele maluri ale Prutului. Publicul va avea acces gratuit la expoziții de obiecte tradiționale, ateliere de meșteșug, spectacole cu dansuri populare, muzică tradițională și concerte ale unor trupe consacrate.

Îndrăgostiții de cultură și obiceiuri sunt invitați la Festivalul Tradițiilor Românești, la Grădina Botanică din Chișinău, în perioada 17 – 19 mai 2024. Evenimentul este organizat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova (DRRM), din cadrul Guvernului României, sub Înaltul Patronaj al Președintelui României, Klaus Werner Iohannis.

„Astfel, patrimoniu din regiuni precum Moldova, Transilvania, Dobrogea, Maramureș, Crișana, Banat, Oltenia, Muntenia și Bucovina va fi prezentat și explicat publicului din Republica Moldova într-un cadru de voie bună și prietenie.

În cele trei seri de Festival, pe scenă vor urca Ovidiu Lipan Țăndărică, împreună de Fanfara Zece Prăjini, Stelu Enache și Diana Bucșa, Robin and The Backstabbers, cu Domino în deschidere, și Direcția 5. Alături de cei peste 30 de artizani din România, la Grădina Botanică din Chișinău vor fi prezenți și artiști populari din Republica Moldova”, transmite DRRM.

Tehnica meșteșugurilor, obiceiurile populare, caracteristicile zonelor istorice românești și alte detalii despre programul Festivalului pot fi găsite pe site-ul evenimentului, dar și pe paginile dedicate acestuia pe rețelele de socializare.

Proiectul inițiat și finanțat de DRRM are drept scop promovarea valorilor românești în Republica Moldova și consolidarea dialogului cultural la nivelul celor două țări.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia a redus agresiv prețul petrolului livrat către India, până la 22–25 de dolari pe baril, în încercarea de a vinde volume respinse de rafinăriile indiene din cauza sancțiunilor impuse de administrația președintelui SUA Donald Trump, relatează Financial Times, citând un fost top-manager din sectorul energetic rus.

Potrivit Ministerul Dezvoltării Economice al Rusiei, prețul mediu de export al sortimentului Urals a coborât în decembrie la 39 $/baril, cel mai scăzut nivel de la pandemie. În ianuarie, cotațiile au scăzut și mai mult — la 34–36 $ la mijlocul lunii și 36–38 $ spre final. Reducerile aplicate petrolului rusesc au depășit 25 $/baril, iar pentru unele loturi au ajuns aproape de 40 $, indică datele FT.

„Dacă SUA vor înăspri și mai mult sancțiunile, singura cale prin care vom putea vinde petrol va fi prin conducte”, a declarat sursa citată. În afara perioadei pandemiei din 2020, Rusia a mai vândut petrol la 22–25 $/baril doar în 2003.

India își reduce treptat importurile din Rusia, accelerând diversificarea surselor. Conform Bloomberg, livrările medii zilnice către porturile indiene au scăzut în decembrie la aproximativ 1,2 milioane barili/zi — minimul ultimilor peste trei ani — iar în primele 25 de zile din ianuarie la 1,12 milioane barili/zi. În 2025, media zilnică a importurilor a fost de 1,8 milioane barili, a declarat ministrul indian al petrolului, Hardeep Puri.

De la 21 ianuarie, a intrat în vigoare și interdicția UE privind importul de produse petroliere obținute din petrol rusesc. Uniunea Europeană era anterior un destinatar important al carburanților rafinați în India, iar autoritățile de la New Delhi anticipează noi reduceri ale achizițiilor din Rusia.

Între timp, în largul Indiei s-au adunat numeroase petroliere cu țiței rusesc care nu își pot vinde încărcăturile, deoarece porturile locale refuză recepția. Din august, după ce SUA au dublat la 50% tarifele aplicate Indiei pentru a descuraja importurile de petrol rusesc, volumele stocate pe nave au crescut cu circa 60 de milioane de barili, potrivit Bloomberg.

Sancțiunile erodează treptat veniturile bugetare ale Rusiei, avertizează Vakhtang Partswania: diminuarea „rentei petroliere” face ca fiecare rublă suplimentară de venit să coste mai mult economiei, prin profitabilitate mai scăzută, investiții reduse și presiune crescută asupra sectorului energetic, amplificând riscurile macroeconomice pe termen lung.