Occidentul spune „Net” Rusiei! Marile companii refuză să revină pe piața controlată de Kremlin

În ciuda speculațiilor privind o revenire masivă a afacerilor occidentale în Rusia, pe fondul contactelor americano-ruse pe tema Ucrainei, marile companii care au părăsit țara nu confirmă aceste zvonuri. Potrivit publicației The Bell, care a contactat peste 60 de companii occidentale, niciuna dintre cele care au răspuns nu are intenția de a-și relua activitatea în Rusia.

Dintre cei care exclud categoric o revenire se numără producătorul finlandez de anvelope Nokian Tyres, distribuitorul leton de electronice ELKO Group, gigantul telecom VEON, compania germană Henkel, holdingul olandez Ingka (proprietarul IKEA), producătorul auto japonez Nissan, retailerul francez de echipamente sportive Decathlon și grupul german de petrol și gaze Wintershall Dea.

Companiile afirmă că o eventuală întoarcere pe piața rusă ar fi posibilă doar în cazul unor „schimbări fundamentale și de lungă durată” în situația geopolitică. În plus, mai multe firme au menționat confiscarea activelor lor de către autoritățile ruse, considerată ilegală din punctul lor de vedere.

Reprezentanții Henkel au declarat că o eventuală răscumpărare a activelor din Rusia ar putea fi luată în considerare doar dacă se produc „schimbări fundamentale și de lungă durată în geopolitică”, însă, în prezent, nu există astfel de premise. Compania a subliniat că și-a „încheiat clar” activitatea în Rusia încă din 2022, după declanșarea invaziei din Ucraina.

O poziție similară a adoptat și Nissan, care a vândut afacerea sa din Rusia în 2022. „Pentru a reveni, este necesară o schimbare semnificativă a situației politice. Monitorizăm evenimentele, dar nu avem comentarii suplimentare în acest moment”, au transmis oficialii companiei.

În același timp, Wintershall Dea a precizat că se află în plin proces juridic împotriva Federației Ruse, încercând să-și protejeze interesele după exproprierea de facto a activelor sale.

Câteva companii au declarat că nu au planuri de revenire, dar continuă să supravegheze evoluțiile din Rusia. De exemplu:

Baker Hughes – compania petrolieră analizează situația, dar o decizie va depinde de ridicarea sancțiunilor occidentale impuse Rusiei.

Bosch – gigantul german are discuții cu „Gazprom Bîtovîe Sistemi”, dar fără a oferi detalii clare.
Otis – producătorul de lifturi consideră că este „prea devreme” pentru a lua în calcul revenirea pe piața rusă.
Peste 1.000 de companii, inclusiv McDonald’s și Mercedes-Benz, și-au închis operațiunile în Rusia după începutul războiului din 2022, fie vânzând activele, fie cedându-le conducerii locale. Unele firme și-au păstrat opțiunea de a răscumpăra afacerile, dar altele au fost forțate să le vândă sub presiunea statului rus.

Recent, președintele rus Vladimir Putin a declarat că Rusia „poartă negocieri cu unele companii occidentale” privind o posibilă revenire a acestora pe piața locală. „Discuțiile se desfășoară într-un format confidențial, la inițiativa unor parteneri. Totul este calm, demn și se desfășoară cu respect reciproc și în interes comun”, a afirmat liderul de la Kremlin, fără a da detalii concrete.

Putin a adăugat că Rusia este deschisă pentru revenirea companiilor străine, dar nu le va oferi „preferații speciale”, subliniind că acestea nu pot aștepta tratament privilegiat.

Totuși, revenirea afacerilor occidentale în Rusia este complicată de restricțiile impuse de Kremlin. La sfârșitul lunii februarie, Ministerul de Finanțe al Rusiei a anunțat că firmele din „țările neprietenoase” vor putea reveni pe piața rusă doar cu aprobarea unei comisii guvernamentale pentru investițiile străine.

Astfel, în ciuda dorinței declarate a Moscovei de a readuce capitalul occidental, marile corporații occidentale nu par dispuse să facă acest pas, invocând riscuri economice, juridice și geopolitice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#occident #companii #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.