Occidentul spune „Net” Rusiei! Marile companii refuză să revină pe piața controlată de Kremlin

15 Mart. 2025, 12:31
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
15 Mart. 2025, 12:31 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

În ciuda speculațiilor privind o revenire masivă a afacerilor occidentale în Rusia, pe fondul contactelor americano-ruse pe tema Ucrainei, marile companii care au părăsit țara nu confirmă aceste zvonuri. Potrivit publicației The Bell, care a contactat peste 60 de companii occidentale, niciuna dintre cele care au răspuns nu are intenția de a-și relua activitatea în Rusia.

Dintre cei care exclud categoric o revenire se numără producătorul finlandez de anvelope Nokian Tyres, distribuitorul leton de electronice ELKO Group, gigantul telecom VEON, compania germană Henkel, holdingul olandez Ingka (proprietarul IKEA), producătorul auto japonez Nissan, retailerul francez de echipamente sportive Decathlon și grupul german de petrol și gaze Wintershall Dea.

Companiile afirmă că o eventuală întoarcere pe piața rusă ar fi posibilă doar în cazul unor „schimbări fundamentale și de lungă durată” în situația geopolitică. În plus, mai multe firme au menționat confiscarea activelor lor de către autoritățile ruse, considerată ilegală din punctul lor de vedere.

Reprezentanții Henkel au declarat că o eventuală răscumpărare a activelor din Rusia ar putea fi luată în considerare doar dacă se produc „schimbări fundamentale și de lungă durată în geopolitică”, însă, în prezent, nu există astfel de premise. Compania a subliniat că și-a „încheiat clar” activitatea în Rusia încă din 2022, după declanșarea invaziei din Ucraina.

O poziție similară a adoptat și Nissan, care a vândut afacerea sa din Rusia în 2022. „Pentru a reveni, este necesară o schimbare semnificativă a situației politice. Monitorizăm evenimentele, dar nu avem comentarii suplimentare în acest moment”, au transmis oficialii companiei.

În același timp, Wintershall Dea a precizat că se află în plin proces juridic împotriva Federației Ruse, încercând să-și protejeze interesele după exproprierea de facto a activelor sale.

Câteva companii au declarat că nu au planuri de revenire, dar continuă să supravegheze evoluțiile din Rusia. De exemplu:

Baker Hughes – compania petrolieră analizează situația, dar o decizie va depinde de ridicarea sancțiunilor occidentale impuse Rusiei.

Bosch – gigantul german are discuții cu „Gazprom Bîtovîe Sistemi”, dar fără a oferi detalii clare.
Otis – producătorul de lifturi consideră că este „prea devreme” pentru a lua în calcul revenirea pe piața rusă.
Peste 1.000 de companii, inclusiv McDonald’s și Mercedes-Benz, și-au închis operațiunile în Rusia după începutul războiului din 2022, fie vânzând activele, fie cedându-le conducerii locale. Unele firme și-au păstrat opțiunea de a răscumpăra afacerile, dar altele au fost forțate să le vândă sub presiunea statului rus.

Recent, președintele rus Vladimir Putin a declarat că Rusia „poartă negocieri cu unele companii occidentale” privind o posibilă revenire a acestora pe piața locală. „Discuțiile se desfășoară într-un format confidențial, la inițiativa unor parteneri. Totul este calm, demn și se desfășoară cu respect reciproc și în interes comun”, a afirmat liderul de la Kremlin, fără a da detalii concrete.

Putin a adăugat că Rusia este deschisă pentru revenirea companiilor străine, dar nu le va oferi „preferații speciale”, subliniind că acestea nu pot aștepta tratament privilegiat.

Totuși, revenirea afacerilor occidentale în Rusia este complicată de restricțiile impuse de Kremlin. La sfârșitul lunii februarie, Ministerul de Finanțe al Rusiei a anunțat că firmele din „țările neprietenoase” vor putea reveni pe piața rusă doar cu aprobarea unei comisii guvernamentale pentru investițiile străine.

Astfel, în ciuda dorinței declarate a Moscovei de a readuce capitalul occidental, marile corporații occidentale nu par dispuse să facă acest pas, invocând riscuri economice, juridice și geopolitice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

07 Mart. 2026, 11:14
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
07 Mart. 2026, 11:14 // Actual //  Ursu Victor

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!