Octavian Armașu a participat la conferința internațională „Politica monetară într-o nouă realitate europeană”

Provocările politicii monetare, realitatea post-pandemică și consecințele economice ale războiului din Ucraina au fost discutate la conferința internațională cu tema „Politica monetară într-o nouă realitate europeană”, găzduită astăzi de banca centrală a Poloniei (Narodowy Bank Polski).

Evenimentul a fost organizat în premieră pentru băncile centrale și a reunit oficiali din țările cuprinse între Marea Baltică, Marea Adriatică și Marea Neagră, în cadrul inițiativei „Trei Mări” care cuprinde 12 state membre ale Uniunii Europene. La conferință au participat și șefii băncilor centrale ale Ucrainei și Georgiei, alături de guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei, Octavian Armașu.

Evenimentul și-a propus o destinație inovatoare, oferind o platformă pentru împărtășirea experiențelor, perspectivelor și ideilor referitoare la provocările de politică monetară cu care se confruntă băncile centrale în condițiile actuale.

Cele trei sesiuni de dezbateri au vizat impactul sever al crizei COVID și efectul devastator al războiului din Ucraina asupra inflației atât la nivel regional, cât și la cel global.

„Toate băncile centrale se confruntă cu aceleași dileme și toate caută soluțiile cele mai potrivite pentru economiile lor. Nu există o rețetă universală. Pentru fiecare bancă centrală este o responsabilitate foarte complexă, în funcție de particularitățile de țară. În acest sens, BNM depune toate eforturile ca să ia măsurile cele mai adecvate”, menționează Octavian Armașu.

Inițiativa „Trei Mări” a fost lansată de Croația și Polonia în anul 2015 ca o platformă a țărilor membre UE din Europa Centrală și de Est pentru a stimula cooperarea în regiune, a accelera procesele de modernizare a infrastructurii de transport și digitală și a consolida independența energetică. Membrii acestei inițiative sunt: Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia, Lituania, Letonia, Estonia, Austria, Slovenia, Croația, România și Bulgaria.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#conferinta #inflație #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața neagră a țigărilor din România a ajuns în noiembrie 2025 la 12,6% din totalul consumului, cel mai ridicat nivel din ultimii șase ani, potrivit datelor publicate de compania de cercetare Novel Research. Creșterea este una rapidă, de la 9,6% înregistrat în septembrie, iar media pe întreg anul 2025 a urcat la 10,6%, față de 9% în 2024, marcând cea mai mare majorare anuală din ultimul deceniu.

Pentru Republica Moldova, datele sunt deosebit de sensibile. Aproape un sfert din țigările vândute ilegal în România provin din țara noastră, iar ponderea acestora a crescut în noiembrie trecut cu 5,4 puncte procentuale, până la 23,8%. Moldova devine astfel a doua cea mai importantă sursă de țigări de contrabandă pentru piața românească, fiind depășită doar de Bulgaria, care rămâne pe primul loc cu peste 30%, deși se află în scădere cu 5,1%.

Directorul general al Novel Research, Marian Marcu, a declarat că „în noiembrie se înregistrează majorări ale comerțului ilicit în aproape toate regiunile țării, cea mai semnificativă creștere fiind notată în zona de vest, care devine astfel cea mai afectată de piața neagră”.

La nivelul întregului an 2025, însă, situația este alta. Media anuală a țigărilor provenite din Republica Moldova este de 17,3%, ceea ce reprezintă o scădere de 3,7 puncte procentuale față de 2024, în timp ce Bulgaria și-a consolidat poziția, ajungând la o medie anuală de 31,4%, cu o creștere de peste 10 puncte procentuale.

În același timp, autoritățile române au raportat rezultate importante în lupta cu rețelele de contrabandă. În primele 11 luni din 2025 au fost confiscate aproximativ 6,2 milioane de pachete de țigări, cu o valoare de peste 137 de milioane de lei românești, precum și peste 65 de tone de tutun vrac și 24 de kilograme de tutun pentru narghilea. Până la sfârșitul lunii noiembrie, poliția a destructurat 18 grupări infracționale și a capturat peste 142 de milioane de țigări și 3.400 de kilograme de tutun, fiind aplicate aproape o mie de sancțiuni contravenționale.

Creșterea puternică a contrabandei afectează direct bugetul public. Companiile din industria tutunului virează anual către statul român peste 22 de miliarde de lei românești sub formă de accize, TVA și alte taxe, iar extinderea pieței negre înseamnă pierderi semnificative de venituri.