Octavian Armașu a participat la conferința internațională „Politica monetară într-o nouă realitate europeană”

Provocările politicii monetare, realitatea post-pandemică și consecințele economice ale războiului din Ucraina au fost discutate la conferința internațională cu tema „Politica monetară într-o nouă realitate europeană”, găzduită astăzi de banca centrală a Poloniei (Narodowy Bank Polski).

Evenimentul a fost organizat în premieră pentru băncile centrale și a reunit oficiali din țările cuprinse între Marea Baltică, Marea Adriatică și Marea Neagră, în cadrul inițiativei „Trei Mări” care cuprinde 12 state membre ale Uniunii Europene. La conferință au participat și șefii băncilor centrale ale Ucrainei și Georgiei, alături de guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei, Octavian Armașu.

Evenimentul și-a propus o destinație inovatoare, oferind o platformă pentru împărtășirea experiențelor, perspectivelor și ideilor referitoare la provocările de politică monetară cu care se confruntă băncile centrale în condițiile actuale.

Cele trei sesiuni de dezbateri au vizat impactul sever al crizei COVID și efectul devastator al războiului din Ucraina asupra inflației atât la nivel regional, cât și la cel global.

„Toate băncile centrale se confruntă cu aceleași dileme și toate caută soluțiile cele mai potrivite pentru economiile lor. Nu există o rețetă universală. Pentru fiecare bancă centrală este o responsabilitate foarte complexă, în funcție de particularitățile de țară. În acest sens, BNM depune toate eforturile ca să ia măsurile cele mai adecvate”, menționează Octavian Armașu.

Inițiativa „Trei Mări” a fost lansată de Croația și Polonia în anul 2015 ca o platformă a țărilor membre UE din Europa Centrală și de Est pentru a stimula cooperarea în regiune, a accelera procesele de modernizare a infrastructurii de transport și digitală și a consolida independența energetică. Membrii acestei inițiative sunt: Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia, Lituania, Letonia, Estonia, Austria, Slovenia, Croația, România și Bulgaria.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#conferinta #inflație #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fondatorul Telegram, Pavel Durov, nu a primit aprobarea autorităților franceze pentru a părăsi teritoriul Franței în direcția Statelor Unite, unde plănuia să se deplaseze „pentru negocieri cu fonduri de investiții”. Informația a fost publicată de Politico, cu referire la un comunicat oficial al Parchetului din Paris.

Potrivit instituției, decizia a fost luată pe 12 mai, „în lipsa unei necesități și justificări clare pentru o astfel de deplasare”.

Durov se află în prezent sub supraveghere judiciară în Franța, iar deplasările sale în afara țării sunt strict reglementate. El nu poate părăsi teritoriul francez fără permisiunea autorităților. Singura excepție de până acum a fost un permis temporar pentru o călătorie în Dubai, acordat între 15 martie și 7 aprilie 2025.

Anterior, pe 18 mai, Durov a lansat acuzații grave într-o postare publică, afirmând că în această primăvară a fost vizitat în hotelul de lux Hôtel de Crillon din Paris de către șeful serviciului francez de informații externe (DGSE), Nicolas Lerner. Oficialul i-ar fi cerut să blocheze „vocile conservatoare din România” pe Telegram, în contextul alegerilor prezidențiale. Durov susține că a refuzat.

Declarațiile sale au coincis cu ziua celui de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale din România, fapt ce a amplificat tensiunile. Autoritățile franceze au respins categoric acuzațiile.

Serviciul de informații externe al Franței (DGSE) a confirmat că au avut loc mai multe întâlniri cu Durov, dar a precizat că scopul acestora a fost exclusiv reamintirea obligațiilor legale ale Telegram, în special privind prevenirea diseminării conținutului terorist și al materialelor cu pornografie infantilă. DGSE a negat cu fermitate orice tentativă de influențare a proceselor electorale.

Amintim că Pavel Durov a fost reținut în august 2024 în Franța, fiind acuzat că platforma sa nu a întreprins măsuri suficiente pentru a combate propaganda teroristă și distribuirea de conținut ilegal. Autoritățile franceze au reclamat că Telegram ar fi ignorat în mod sistematic solicitările de blocare a materialelor interzise.