Octombrie Roz. Echipa maib a alergat pentru promovarea prevenției cancerului mamar

Fundița roz prinsă la piept, energia pozitivă, zâmbetele largi și încălțămintea sportivă au fost accesoriile de nelipsit pentru comunitatea maib Activ la Superlativ, care a alergat pe traseele pitorești de la Orheiul Vechi, în contextul campaniei mondiale „Octombrie Roz” de conștientizare și prevenție a cancerului mamar.

Prin acest gest, membrii comunității au manifestat susținere și solidaritate față de femeile care luptă cu această maladie. Printre cei 30 de alergători maib a fost și Andrei Urzîca, Consilier relații clienți în cadrul Sucursalei Mihai Eminescu. Pentru el, cursele de alergare au devenit deja o obișnuință, însă a parcurs în premieră o distanță în susținerea unei cauze nobile.

„Motivația mea pentru a mă alătură cursei de 10 km a fost de a-mi demonstra că pot mai mult decât cei 5 km parcurși la Maratonul Chișinău și… am reușit. Energie și forță mi-au oferit colegii cu care am parcurs această distanță împreună, din pasiunea față de alergat și bucuria de a petrece timpul și în afara birourilor. Pentru mine este doar începutul unor astfel de alergări în susținerea unor cauze sociale, dar nu și ultima. Îi îndemn pe toți să creadă în forțele proprii: aleargă pentru că TU POȚI!”.

Cursa neobișnuită a fost parcursă și de Cristina Dolgaia, Specialist principal controlling. Pentru Cristina, participarea în cadrul evenimentelor sociale nu este o premieră. Un gest mărinimos de curaj și solidaritate l-a făcut și în 2017, atunci când a donat cosița pentru confecționarea perucilor destinate femeilor care trăiesc consecințele tratamentelor pentru cancerul mamar.

„M-am simțit minunat cu colegii, așa gen de evenimente consolidează extrem de mult echipa și îți provoacă un respect special față de angajator. Te face să te simți mândru că faci parte din cea mai mare și puternică echipa bancară din țară care, pe lângă profesionalismul incontestabil, dă dovadă de poziție civică, de o mărinimie deosebită și o arzătoare dorință de a face ca lumea să devină mai bună, în cazul dat prin a susține femeile care luptă sau au învins cancerul mamar. Nici de această dată maib nu a rămas indiferent. Mă bucur că valorile mele personale coincid cu cele ale băncii în care muncesc. Asta mă fidelizează și mai mult ca angajat”.

Luna octombrie este dedicată la nivel mondial conștientizării și prevenției cancerului la sân – cel mai răspândit tip de cancer în rândul femeilor. Totuși, această maladie a fost declarată curabilă (vindecabilă) de Organizația Mondială a Sănătății în condițiile vigilenței sporite din partea pacienților și angajaților medicali, accesului la serviciile de screening, diagnostic precoce și tratament.

În acest sens, în perioada octombrie – noiembrie, maib în parteneriat cu o clinică privată din capitală oferă angajaților băncii o consultație primară gratuită la medicul mamolog.

Luna privind conștientizarea cancerului mamar a fost declarată în 1985 de Societatea Americană a Cancerului, stabilită prin convenție internațională și susținută de Organizația Mondială a Sănătății (OMS).

Fii responsabil – ai grijă de sănătatea ta!

Despre maib

Prin politica sa de responsabilitate socială corporativă și comunitățile interne, maib investește în proiecte sociale şi în susţinerea cauzelor nobile. Comunitatea Activ la Superlativ, care recent a împlinit 2 ani de la fondare, promovează spiritul sportiv, modul activ de viață și contribuie la popularizarea sportului. Membrii Activi la Superlativ participă constant la competițiile organizate în cadrul proiectelor „Run Pink Moldova”, „700 de minuni”, „Run for Children”, „Foc la ghete pe biciclete” și altele. Suntem convinși că implicarea face diferența și împreună putem contribui la fortificarea unei societăți mai bune.

#octombrie roz #campanie #MAIB

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.