Oficialii de la Chișinău evită să-l irite pe Putin: „Este o discuție generală”. Decizia pe care Occidentul o așteaptă

Oficialii de la Chișinău nu s-au hotărât dacă vor solicita armament letal de la Occident. În contextul situației tensionate, Marea Britanie și SUA sau arătat dispuse să doteze armata națională la standardele NATO doar să există o cerere oficială din partea Republicii Moldova.

Prim-ministra Republicii Moldova, Natalia Gavrilița, a declarat că autoritățile de la Chișinău urmează să hotărască dacă vor solicita armament letal de la partenerii externi. În ultimul timp, având în vedere situația tensionată din Transnistria, dar și scenariile cu privire la o posibilă invazie rusească, la nivel internațional s-a pus problema înarmării forțelor armate ale Republicii Moldova.

Potrivit ei, Moldova a venit cu solicitări la partenerii externi inclusiv pentru această asistenţă non-letală, întărirea capacităţilor la frontieră, ale IGSU, şi evident că discutăm cu ţările europene despre alte tipuri de asistenţă.

Bugetul Armatei Naţionale s-a majorat cu circa 130 de milioane de lei după rectificarea bugetului. Respectiv finanţarea constituie în prezent circa 1% din cheltuielile bugetare.

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a atras atenția că Moldova trebuie să-și întărească sistemul de apărare. El a precizat că „neutralitatea nu este o decorație care se pune pe perete”, iar fără o armată puternică nu poate fi apărată.

Igor Grosu a mai declarat că autoritățile de la Chișinău vor trebui să accepte și ajutorul „țărilor prietene”, dar și pe cel oferit în cadrul parteneriatelor pe care le are Republica Moldova cu alte state. Un accent important, în această direcție a fost pusă pe susținerea oferită de NATO.

Republica Moldova este o țara neutră și pașnica, însă țara noastră are un sector de apărare foarte slab, a comentat, în data de 27 mai, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu declarațiile de săptămâna trecută a oficialilor occidentali de a înarma Republica Moldova la standardele NATO.

„Moldova ar trebui să fie „echipată la standardele NATO” pentru a se proteja împotriva amenințării unei invazii rusești, a declarat ministrul de externe Liz Truss la mijlocul lunii mai.

Truss a spus pentru Telegraph că sunt în curs de desfășurare discuții cu aliații despre cum poate NATO să ajute națiunile mici să se apere.

Diplomatul a mai spus că este clar că, în ciuda succesului limitat în Ucraina, președintele Vladimir Putin a păstrat „ambițiile de a crea o Rusiei mai mare”.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#armata #aparare #ajutor

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Exporturile Moldovei au crescut modest în 2025, însă importurile au avansat de peste trei ori mai rapid, ceea ce a dus la adâncirea deficitului comercial, arată datele Biroului Național de Statistică.

În luna decembrie 2025, exporturile de mărfuri au însumat 351,9 milioane de dolari SUA, în scădere cu 11,1% față de noiembrie, dar cu 30,4% peste nivelul din decembrie 2024. În același timp, importurile au ajuns la 1,1 miliarde de dolari, în creștere cu 12,4% lunar și cu 30,1% anual.

Per ansamblul anului 2025, exporturile au totalizat 3,78 miliarde de dolari, în creștere cu 6,4% față de 2024. Importurile au urcat însă mult mai accelerat, până la 10,92 miliarde de dolari, marcând o majorare de 20,5%.

Dezechilibrul dintre cele două fluxuri comerciale a împins deficitul balanței comerciale la 7,14 miliarde de dolari, cu 29,6% mai mare decât în anul precedent. Gradul de acoperire a importurilor cu exporturi a coborât la 34,6%.

Exporturile au fost dominate de mărfuri autohtone, care au constituit 78,8% din total (2,98 miliarde dolari), în creștere cu 10%. Reexporturile au reprezentat 21,2% și au scăzut cu 5,1%.

Uniunea Europeană rămâne principalul partener comercial al Republicii Moldova. În 2025, livrările către UE au însumat 2,55 miliarde de dolari, cu o pondere de 67,5% din total exporturi. La importuri, UE a deținut 54,1%.

România a rămas cea mai importantă piață de desfacere, cu 29% din exporturile Moldovei, urmată de Turcia (9,9%), Italia (9,2%) și Cehia (8,2%). Pe partea de importuri, principalele surse au fost România (22,7%), China (13,6%) și Ucraina (10,1%).

Structura exporturilor a fost dominată de semințe și fructe oleaginoase (15,5%), mașini și aparate electrice (15,1%), legume și fructe (11,4%), cereale (8,0%) și îmbrăcăminte (8,0%). La importuri, ponderi importante au revenit gazului și produselor din gaz (9,1%), produselor petroliere (8,7%), vehiculelor rutiere (8,2%) și energiei electrice (4,3%).

Majoritatea comerțului extern continuă să fie realizată pe cale rutieră: 79,4% din exporturi și 79,2% din importuri.

Datele arată că, deși exporturile au continuat să crească în 2025, ritmul mult mai rapid al importurilor a amplificat dezechilibrul comercial al Republicii Moldova.