OPEC menţine cotele de producţie de petrol înaintea intrării în vigoare a embargoului UE asupra petrolului rusesc

Statele din grupul OPEC, ce reuneşte ţările Organizaţiei Ţărilor Exportatoare de Petrol şi alţi zece producători, inclusiv Rusia, au decis duminică menţinerea cotelor de producţie, într-un context economic incert înaintea intrării în vigoare a unor noi sancţiuni ale UE şi G7 contra Rusiei, informează Agerpres.

Cotele de producţie vor fi menţinute la nivelul convenit în octombrie, când statele OPEC au decis o reducere a extracţiei de petrol cu două milioane de barili pe zi, provocând nemulţumirea statelor occidentale, în special a SUA.

Cotaţiile petrolului Brent au oscilat în ultimele săptămâni în jurul a 80-85 de dolari barilul, mult sub cele de peste 130 de dolari la care se ajunse în luna martie, după declanşarea invaziei ruse în Ucraina.
Următoarea întâlnire a OPEC este fixată pentru data de 4 iunie 2023, dar acest grup a precizat că s-ar putea reuni oricând ar fi nevoie dacă se impun „măsuri suplimentare imediate”.

Decizia OPEC vine cu o zi înaintea intrării în vigoare a unui embargo instituit de UE asupra petrolului rusesc importat pe cale maritimă. În urma acestui embargo, începând de luni Rusia nu va mai livra statelor UE decât petrol prin conducte.

De asemenea, în coordonare cu statele din G7, ţările UE au definitivat vineri un acord ce prevede plafonarea preţului petrolului pe care Rusia îl va livra statelor terţe la 60 de dolari barilul, măsură care se va aplica prin impunerea ei companiilor ce furnizează servicii de transport maritim sau de asigurări pentru livrarea acestui petrol.

Această măsură, ce are ca obiectiv să reducă veniturile Rusiei în contextul războiului purtat de aceasta contra Ucrainei, este complementară embargoului european asupra petrolului rusesc importat pe cale maritimă.

Menţinerea cotelor de producţie „are sens acum pentru că preţurile de pe piaţă sunt adecvate, nivelul de producţie este adecvat aşa că nu există niciun motiv pentru a face valuri”, a declarat Gary Peach, analist al pieței de petrol din cadrul companiei Energy Intelligence, potrivit CBS News.

La rândul său, Jacques Rousseau, de la compania de cercetare Clearview Energy Partners spune că preţul petrolului şi cotele de producţie vor fi ajustate în funcţie de cât petrol va înceta să mai pună pe piaţă Rusia, ca urmare a embargoului şi a plafonării de preţ.

„Dacă Rusia scoate de pe piaţă mai mult de un milion de barili pe zi, atunci va fi o lipsă de petrol la nivel global care cineva va trebui să o compenseze cumva, fie că vorbim de OPEC sau nu. Acesta va fi factorul cheie, cât petrol rusesc va dispărea de pe piaţă”, a declarat acesta.

#OPEC #petrol #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Northvolt AB a cerut protecţie împotriva falimentului în Statele Unite, după ce o încercare disperată de a obţine finanţare de salvare a eşuat, lăsând producătorul de baterii într-o situaţie dificilă, cu doar o săptămână de lichidităţi disponibile, potrivit Bloomberg.

Furnizorul suedez de baterii pentru vehicule electrice va încerca să se reorganizeze în cadrul capitolului 11 din Codul falimentului american, conform unei declaraţii emise joi. Potrivit unui depozit, Northvolt avea aproximativ 30 de milioane de dolari în numerar şi datorii de 5,84 miliarde de dolari.

Această sumă face ca Northvolt să fie una dintre cele mai îndatorate companii care au solicitat falimentul în Statele Unite în acest an, potrivit datelor Bloomberg. Aceasta este urmată de Intrum AB, o altă companie suedeză care a depus o cerere similară săptămâna trecută.

Compania a ales să urmeze calea legală din SUA pentru a oferi un cadru familiar investitorilor existenţi şi potenţialilor investitori interesaţi să furnizeze finanţare, a explicat o sursă apropiată situaţiei.

Această decizie încheie luni de negocieri cu proprietarii, clienţii şi creditorii, în încercarea de a găsi o soluţie pentru continuarea activităţii, după ce resursele financiare au fost epuizate. Northvolt a redus cu un sfert numărul angajaţilor şi a renunţat la planurile de extindere, pentru a face faţă unei crize de lichidităţi care s-a agravat în toamnă, după ce a pierdut un contract important şi nu a reuşit să acceseze un împrumut verde de 5 miliarde de dolari.

Compania a fost considerată un simbol al speranţelor europene de a crea un lanţ de aprovizionare independent pentru vehiculele electrice, în concurenţă cu producătorii stabiliţi din China şi Coreea de Sud.

Fabrica emblematică Northvolt Ett, situată lângă Cercul Arctic din Suedia, va continua să funcţioneze în mod normal pe durata reorganizării. „Compania va continua să livreze produse clienţilor, îndeplinindu-şi în acelaşi timp obligaţiile faţă de furnizorii esenţiali şi va asigura plata salariilor angajaţilor”, a afirmat compania.

În cadrul procedurii de faliment, Northvolt va avea acces la aproximativ 145 de milioane de dolari în garanţii de numerar, conform declaraţiilor companiei. Scania CV AB, divizia de camioane a Volkswagen AG şi un client important al Northvolt, a anunţat că va contribui cu 100 de milioane de dolari pentru finanţarea debitorului în posesie.

Judecătorul american de faliment Alfredo Perez a spus în timpul unei audieri de joi că va aproba cererea Northvolt de a începe utilizarea finanţării din faliment şi a altor împrumuturi pentru a acoperi salariile şi cheltuielile angajaţilor în timpul procesului de reorganizare conform capitolului 11. După reducerile de personal anunţate, Northvolt mai are aproximativ 6.400 de angajaţi în Suedia, Polonia şi Statele Unite.

Filialele Northvolt care se ocupă de fabricile planificate în Germania şi Canada nu fac parte din procesul de faliment conform capitolului 11, dar compania a declarat că aceste proiecte vor fi amânate.