OPEC prognozează o creștere solidă a cererii de petrol în 2024, susținută de turism

Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) și-a menținut estimarea privind o creștere relativ solidă a cererii de petrol în 2024, apreciind că turismul și călătoriile vor susține consumul în semestrul doi al acestui an, transmite Reuters.

În raportul său lunar, OPEC a informat că se așteaptă ca pe plan global cererea de petrol să urce cu 2,25 milioane de barili pe zi (bpd) în 2024 și cu 1,85 milioane bpd în 2025. Ambele previziuni sunt nemodificate față de luna trecută.

„Economia mondială a continuat să crească semnificativ în primul semestru din 2024 și estimăm că cererea de petrol va crește cu 2,3 milioane de barili pe zi (bpd) în semestrul doi al acestui an. Pe plan global, sectorul serviciilor își menține evoluția stabilă, și ne așteptăm să fie principalul contributor la dinamica creșterii economice în semestrul doi, sprijinit în principal de turism și călătorii, având un impact pozitiv asupra cererii de petrol”, apreciază organizația.

La începutul acestei luni, OPEC+ (Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol și aliații) a convenit extinderea reducerii producției de petrol în 2025 și a stabilit un calendar pentru renunțarea la unele din aceste limitări, o decizie care ar putea afecta prețurile pe termen scurt.

Acordul încheiat la Riad depășește unele așteptări ale piețelor, extinzând așa numitele reduceri „voluntare” ale statelor membre cheie, inclusiv Arabia Saudită și Rusia și în 2025.

La bursa ICE Futures, cotația barilului de petrol Brent din Marea Nordului a urcat luni cu 2,01 dolari, ajungând la 81,63 dolari. În ultimele zile prețul țițeiului a fost în scădere, pe fondul perspectivei economice fragile din China, un consumator important, și al incertitudinilor privind ritmul reducerii dobânzilor în principalele economii mondiale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cotații #OPEC #petrol

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.