OPEC prognozează o creștere solidă a cererii de petrol în 2024, susținută de turism

Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) și-a menținut estimarea privind o creștere relativ solidă a cererii de petrol în 2024, apreciind că turismul și călătoriile vor susține consumul în semestrul doi al acestui an, transmite Reuters.

În raportul său lunar, OPEC a informat că se așteaptă ca pe plan global cererea de petrol să urce cu 2,25 milioane de barili pe zi (bpd) în 2024 și cu 1,85 milioane bpd în 2025. Ambele previziuni sunt nemodificate față de luna trecută.

„Economia mondială a continuat să crească semnificativ în primul semestru din 2024 și estimăm că cererea de petrol va crește cu 2,3 milioane de barili pe zi (bpd) în semestrul doi al acestui an. Pe plan global, sectorul serviciilor își menține evoluția stabilă, și ne așteptăm să fie principalul contributor la dinamica creșterii economice în semestrul doi, sprijinit în principal de turism și călătorii, având un impact pozitiv asupra cererii de petrol”, apreciază organizația.

La începutul acestei luni, OPEC+ (Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol și aliații) a convenit extinderea reducerii producției de petrol în 2025 și a stabilit un calendar pentru renunțarea la unele din aceste limitări, o decizie care ar putea afecta prețurile pe termen scurt.

Acordul încheiat la Riad depășește unele așteptări ale piețelor, extinzând așa numitele reduceri „voluntare” ale statelor membre cheie, inclusiv Arabia Saudită și Rusia și în 2025.

La bursa ICE Futures, cotația barilului de petrol Brent din Marea Nordului a urcat luni cu 2,01 dolari, ajungând la 81,63 dolari. În ultimele zile prețul țițeiului a fost în scădere, pe fondul perspectivei economice fragile din China, un consumator important, și al incertitudinilor privind ritmul reducerii dobânzilor în principalele economii mondiale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cotații #OPEC #petrol

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Două loturi de parfum de la Viorica-Cosmetic, controlată de milionarul Vasile Chirtoca, au fost declarate neconforme de către Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP).

Într-un lot, cu termen de valabilitate până la 21 martie 2028 au fost depistate o substanță interzisă în produsele cosmetice. Este vorba de aldehidă 2-(4-terț-butilbenzil) propionică (Butylphenyl Methylpropional – BMHCA

În cel de al doilea lot a fost depistată substanța HYDROXYISOHEXYL 3-CYCLOHEXENE CARBOXALDEHYDE, substanță de asemenea interzisă plasării pe piața Republicii Moldova, potrivit aceluiași regulament sanitar.

În aceste condiții, ANSP a dispus retragerea de pe piață, rechemarea de la consumatori și distrugerea ambelor loturi, în conformitate cu prevederile legislației în vigoare.

Fabrica de parfumuri și cosmetice Viorica (redenumită ulterior în Viorica-Cosmetic) a fost construită la finele anilor ’80 ai secolului XX, ca model fiind luată o fabrică a celebrului brand francez Christian Dior.

În 1993, întreprinderea a fost inclusă în lista companiilor nepasibilă privatizării contra bonurilor patrimoniale, însă agravarea situației economice au forțat autoritățile să decidă, la începutul anului 1996, transformarea Viorica-Cosmetic în societate pe acțiuni cu capital majoritar de stat (96%), restul acțiunilor fiind repartizate angajaților.
Mai mult, în 1998, a fost adoptat și un plan individual de privatizare a Viorica-Cosmetic, dar care aşa şi nu a fost realizat, iar în 2007 a fost în general abrogat. Abia în iunie 2012, statul a vândut la Bursa de Valori cota sa de 95,85%. Cumpărătorul – grupul DAAC Hermes, a plătit 51,04 milioane de lei pentru a prelua controlul Viorica-Cosmetic.

Milionarul Vasile Chirtoca controlează compania DAAC-Hermes fondată în 1994. În perioada, când în Republica Moldova s-a desfășurat privatizarea în masă, a creat fondul de investiții pentru privatizare DAAC-Hermes, care ulterior a devenit unul dintre cele mai importante grupuri financiar-industriale din Republica Moldova, numit ”DAAC Hermes grup”S.A.

Astfel, Chirtoca a participat activ și nemijlocit la apariția primelor relații de piață în Republica Moldova. Întreprinderile, administrate de Chirtoca, s-au constituit într-un grup financiar-industrial, compus din circa 40 agenți economici având o strategie de dezvoltare comună.

Acestea activează în diverse ramuri ale economiei moldovenești, cum ar fi: construcția de mașini, fabricarea produselor cosmetice și de parfumerie, repararea și deservirea tehnicii agricole, păstrarea și procesarea culturilor cerealiere, comercializarea și deservirea automobilelor, tehnologiile informaționale.