Oportunitate pentru studenții de la ASEM, USM, și UTM. Cu XY poți câștiga 1.000$, urmând 3 pași simpli!

Studenții de la Universitatea Tehnică din Moldova, Universitatea de Stat din Moldova și Academia de Studii Economice a Moldovei au posibilitatea să câștige câte 1.000 de dolari. XY Partners lansează un concurs destinat studenților creativi și sârguincioși care își doresc să rezolve probleme actuale din societate prin intermediul unui start-up cu componentă tehnologică.

La concurs poate participa orice student înmatriculat la ASEM, USM sau UTM.

Regulile de participare sunt simple și accesibile pentru oricine:

Te înregistrezi pe platforma Lumos:

Lumos ASEM – dacă ești student ASEM

Lumos USM – dacă ești student USM

Lumos UTM – dacă ești student UTM

Treci cursul video despre antreprenoriat, format din 12 lecții și susții testul final.
Completezi formularul https://forms.gle/Upp6CJtj9hRSj3se9, unde incluzi și ideea ta de startup cu componentă tehnologică (e-commerce, aplicație mobilă, platformă online, etc.), care rezolvă o problemă actuală.

Așadar, la prima etapă, toți participanții vor descoperi lumea antreprenoriatului și vor învăța cum să lanseze propria afacere de la zero, analizând exemple concrete. În cea de-a doua etapă, studenții își vor testa cunoștințele obținute și într-un final vor propune o idee de startup.

„Prin acest concurs XY Partners își propune să încurajeze studenții să-și manifeste creativitatea și să rezolve probleme actuale, creând un start-up care răspunde la nevoile societății.”

Termenul limită pentru înregistrarea la concurs este data de 7 decembrie 2022.

Rezultatele vor fi anunțate pe 15 decembrie 2022. Va fi selectat câte un câștigător a 1.000$ de la fiecare instituție.

#XY Partners #UTM #ASEM #concurs #USM #Studenti

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fondul Monetar Internațional lansează un avertisment dur pentru Republica Moldova, la finalul misiunii de consultări prevăzute de Articolul IV. În declarația șefei misiunii FMI, Alina Iancu și experții constată o revenire timidă a economiei, dar scot la iveală o serie de dezechilibre. Este vorba de un deficit extern mare, finanțe publice sub presiune, reforme anticorupție blocate și riscuri în creștere pentru stabilitatea macroeconomică.

Potrivit FMI, creșterea economică din 2025, estimată la 2,7%, este alimentată aproape exclusiv de consum și importuri, nu de competitivitate. Deficitul de cont curent a urcat la circa 20% din PIB, unul dintre cele mai ridicate niveluri din regiune, pe fondul importurilor masive, în special de energie, și al exporturilor slabe. FMI avertizează direct că acest lucru indică o pierdere de competitivitate a economiei moldovenești.

În paralel, finanțele publice intră într-o zonă de risc. Deficitul bugetar crește de la 4,1% din PIB în 2024 la 4,5% în 2025 și este prognozat să ajungă la 5,2% din PIB în 2026, pe fondul cheltuielilor curente ridicate, salariilor majorate și sprijinului social acordat fără o țintire clară. FMI subliniază că investițiile capitale au fost subexecutate, iar statul cheltuiește mai mult pe consum decât pe dezvoltare.

Experții FMI transmit un mesaj tranșant: Moldova va fi nevoită să strângă șurubul fiscal. Țara colectează prea puține venituri raportat la economii similare, iar sistemul fiscal este descris ca fiind „complex și distorsionant”. FMI cere eliminarea scutirilor și cotelor reduse de TVA, considerate ineficiente, și extinderea bazei de impozitare. De asemenea, este pusă pe masă revizuirea progresivității impozitelor pe venit și pe avere, semnal clar că presiunea fiscală va crește.

În domeniul energetic, FMI susține explicit eliminarea treptată a compensațiilor la energia electrică, precum și ajustarea Fondului de Reducere a Vulnerabilității Energetice, astfel încât ajutorul să fie acordat doar celor mai vulnerabili. Mesajul este clar: sprijinul generalizat nu mai este sustenabil.

Pe plan monetar, FMI avertizează că nu există spațiu pentru relaxare suplimentară a politicii monetare, în pofida reducerilor recente operate de BNM. Creșterea inflației de bază și relansarea economiei pot reaprinde presiunile inflaționiste. În același timp, cerințele ridicate de rezerve obligatorii frânează creditarea eficientă, iar normalizarea trebuie făcută cu maximă prudență.

Un alt semnal de alarmă vizează piața imobiliară. FMI constată că prețurile locuințelor au crescut cu 24% într-un singur an, iar avansul rapid al creditării impune măsuri stricte pentru prevenirea unei supraîncălziri. Programul „Prima Casă” este vizat direct, FMI cerând alinierea lui la reguli mai dure de evaluare a debitorilor.

Cel mai sensibil capitol rămâne însă anticorupția. FMI constată fără echivoc că progresul este „neuniform”, iar viitorul Procuraturii Anticorupție este incert, din cauza deficitului de personal și a capacităților limitate. Instituția-cheie în lupta anticorupție funcționează sub parametri minimi, iar FMI cere noului Guvern „progres serios” și măsuri concrete, nu declarații.

În concluzie, deși Moldova evită pentru moment o criză majoră, FMI transmite un mesaj dur: economia rămâne vulnerabilă, reformele bat pasul pe loc, iar fără decizii politice ferme — inclusiv taxe mai mari, tăieri de compensații și reforme reale în justiție — stabilitatea pe termen mediu este pusă sub semnul întrebării.