Orașele balneare din Cehia își plâng oaspeții bogați din Rusia

18 Iun. 2023, 06:53
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
18 Iun. 2023, 06:53 // Actual //  bani.md

Afectate de efectele războiului din Ucraina, orașele balneare din Cehia, care sunt incluse în patrimoniul mondial, au înregistrat o scădere bruscă a numărului de vizitatori străini, inclusiv ruși bogați, și caută o nouă clientelă, scrie Le Figaro.

După ce măsurile antipandemice au închis temporar instalațiile balneare, orașele cehe Karlovy Vary, Marianske Lazne și Frantiskovy Lazne au văzut o rază de speranță atunci când UNESCO le-a inclus pe lista Patrimoniului Mondial în anul 2021. Dar bucuria lor a fost de scurtă durată, deoarece Rusia a invadat Ucraina în februarie 2022, iar Cehia, membră a UE cu o populație de 10,8 milioane de locuitori, aplică sancțiuni europene împotriva acestei țări.

În timp ce numărul total de clienți a crescut de la 900.000 la 840.000 între 2019 și 2022, numărul vizitatorilor străini a scăzut de la 400.000 la mai puțin de 300.000. Proporția de clienți ruși – cei mai mari cheltuitori – a scăzut de la 61.000 la doar câteva mii. Numărul germanilor a scăzut cu aproximativ 10%. O mare pierdere de venituri pentru stațiunile balneare din Cehia. „Turistul ceh mediu cheltuiește în jur de 700 de coroane (32 de dolari) pe zi. Clienții vorbitori de limbă rusă cheltuiesc peste 3.500 de coroane pe zi”, a declarat Jan Herget, directorul agenției de stat CzechTourism.

Vizitatorii germani, care reprezintă aproximativ un sfert din numărul total, cheltuiesc în jur de 2.000 de coroane pe zi, a precizat el. „Cifrele generale nu sunt foarte diferite, dar din punct de vedere financiar este o scădere”, a adăugat Herget. „Orașele noastre balneare au pierdut peste noapte 80% din clientelă”, confirmă Andrea Pfeffer Ferklova, primarul din Karlovy Vary, unde rușii bogați obișnuiau să cumpere apartamente, case și chiar hoteluri în ultimele decenii.

De asemenea, turiștii ruși au avut tendința de a rămâne mai multe săptămâni, în timp ce cehii preferau sejururile de weekend. „Asistăm la o trecere de la vacanțe spa la vacanțe de wellness și vacanțe scurte”, a declarat Pfeffer Ferklova.

Răsfățarea clienților locali

Pentru Eduard Blaha, șeful Asociației Spa din Cehia, a fost o greșeală să se concentreze pe clienții ruși. „Trebuie să răsfățăm clienții locali și să le oferim toate opțiunile, de la tratament la turism și wellness”, a spus el. CzechTourism plănuiește, de asemenea, să atragă clienți din Orientul Mijlociu și din țările fostei URSS, precum Azerbaidjan și Kazahstan. „Trebuie să compensăm scăderea numărului de clienți ruși, pentru că este evident că aceștia nu se vor mai întoarce”, a spus dl Herget.

Orașele se confruntă, de asemenea, cu un deficit de personal, care este dificil de recrutat, rata șomajului în Cehia fiind de aproximativ 3,5% în ultimii doi ani. O altă problemă este reprezentată de inflație, care scade doar încet de la un nivel record de 18% în septembrie anul trecut, ceea ce îi determină pe cehi să își reconsidere cheltuielile.

Centrele spa locale ar putea, de asemenea, să trateze pacienții care suferă de efectele Covid-19 din țările europene care nu dispun de ape termale, a declarat Martin Plachy, vicepreședinte al Asociației Spa din Cehia.

Potrivit lui Pfeffer Ferklova, orașele balneare din alte părți ale Europei sunt, de asemenea, afectate de scăderea numărului de vizitatori. „Am fost în Baden-Baden (în Germania) săptămâna trecută, iar ei au exact aceleași probleme cu afluxul de clienți ca și Karlovy Vary”, a spus ea. Pentru a face față scăderii numărului de vizitatori, orașele cehe plănuiesc o promoție comună cu alte stațiuni balneare europene care fac parte din patrimoniul mondial UNESCO. „Am dori să folosim Unesco pentru o campanie comună în Statele Unite, de exemplu”, a declarat Herget.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

04 Nov. 2026, 16:24
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
04 Nov. 2026, 16:24 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne  în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.