Orașele balneare din Cehia își plâng oaspeții bogați din Rusia

18 Iun. 2023, 06:53
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
18 Iun. 2023, 06:53 // Actual //  bani.md

Afectate de efectele războiului din Ucraina, orașele balneare din Cehia, care sunt incluse în patrimoniul mondial, au înregistrat o scădere bruscă a numărului de vizitatori străini, inclusiv ruși bogați, și caută o nouă clientelă, scrie Le Figaro.

După ce măsurile antipandemice au închis temporar instalațiile balneare, orașele cehe Karlovy Vary, Marianske Lazne și Frantiskovy Lazne au văzut o rază de speranță atunci când UNESCO le-a inclus pe lista Patrimoniului Mondial în anul 2021. Dar bucuria lor a fost de scurtă durată, deoarece Rusia a invadat Ucraina în februarie 2022, iar Cehia, membră a UE cu o populație de 10,8 milioane de locuitori, aplică sancțiuni europene împotriva acestei țări.

În timp ce numărul total de clienți a crescut de la 900.000 la 840.000 între 2019 și 2022, numărul vizitatorilor străini a scăzut de la 400.000 la mai puțin de 300.000. Proporția de clienți ruși – cei mai mari cheltuitori – a scăzut de la 61.000 la doar câteva mii. Numărul germanilor a scăzut cu aproximativ 10%. O mare pierdere de venituri pentru stațiunile balneare din Cehia. „Turistul ceh mediu cheltuiește în jur de 700 de coroane (32 de dolari) pe zi. Clienții vorbitori de limbă rusă cheltuiesc peste 3.500 de coroane pe zi”, a declarat Jan Herget, directorul agenției de stat CzechTourism.

Vizitatorii germani, care reprezintă aproximativ un sfert din numărul total, cheltuiesc în jur de 2.000 de coroane pe zi, a precizat el. „Cifrele generale nu sunt foarte diferite, dar din punct de vedere financiar este o scădere”, a adăugat Herget. „Orașele noastre balneare au pierdut peste noapte 80% din clientelă”, confirmă Andrea Pfeffer Ferklova, primarul din Karlovy Vary, unde rușii bogați obișnuiau să cumpere apartamente, case și chiar hoteluri în ultimele decenii.

De asemenea, turiștii ruși au avut tendința de a rămâne mai multe săptămâni, în timp ce cehii preferau sejururile de weekend. „Asistăm la o trecere de la vacanțe spa la vacanțe de wellness și vacanțe scurte”, a declarat Pfeffer Ferklova.

Răsfățarea clienților locali

Pentru Eduard Blaha, șeful Asociației Spa din Cehia, a fost o greșeală să se concentreze pe clienții ruși. „Trebuie să răsfățăm clienții locali și să le oferim toate opțiunile, de la tratament la turism și wellness”, a spus el. CzechTourism plănuiește, de asemenea, să atragă clienți din Orientul Mijlociu și din țările fostei URSS, precum Azerbaidjan și Kazahstan. „Trebuie să compensăm scăderea numărului de clienți ruși, pentru că este evident că aceștia nu se vor mai întoarce”, a spus dl Herget.

Orașele se confruntă, de asemenea, cu un deficit de personal, care este dificil de recrutat, rata șomajului în Cehia fiind de aproximativ 3,5% în ultimii doi ani. O altă problemă este reprezentată de inflație, care scade doar încet de la un nivel record de 18% în septembrie anul trecut, ceea ce îi determină pe cehi să își reconsidere cheltuielile.

Centrele spa locale ar putea, de asemenea, să trateze pacienții care suferă de efectele Covid-19 din țările europene care nu dispun de ape termale, a declarat Martin Plachy, vicepreședinte al Asociației Spa din Cehia.

Potrivit lui Pfeffer Ferklova, orașele balneare din alte părți ale Europei sunt, de asemenea, afectate de scăderea numărului de vizitatori. „Am fost în Baden-Baden (în Germania) săptămâna trecută, iar ei au exact aceleași probleme cu afluxul de clienți ca și Karlovy Vary”, a spus ea. Pentru a face față scăderii numărului de vizitatori, orașele cehe plănuiesc o promoție comună cu alte stațiuni balneare europene care fac parte din patrimoniul mondial UNESCO. „Am dori să folosim Unesco pentru o campanie comună în Statele Unite, de exemplu”, a declarat Herget.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

13 Iun. 2026, 10:02
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
13 Iun. 2026, 10:02 // Actual //  Ursu Victor

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!