Orașul care transformă viețile oamenilor fără adăpost printr-un salariu de 1.000 de dolari lunar

Peste 800 de locuitori ai orașului Denver din Colorado care nu aveau adăpost au primit 1.000 de dolari pe lună timp de un an și aproape jumătate dintre ei au reușit să își găsească locuințe, iar o parte dintre participanții acestui program au acum joburi stabile, potrivit Business Insider.

Jarun Laws trăia în mașina lui în parcarea unui restaurant. El a lucrat acolo ca bucătar până în 2020 și câștiga în jur de 400 de dolari pe lună. De-abia avea destui bani să își achite taxele pentru mașină și pensia alimentară, însă nu avea destul să plătească și chiria.

Bărbatul de 51 de ani plătea uneori o parte din salariu ca să închirieze o cameră ieftină de hotel în weekend, unde își petrecea timpul cu copiii. Se chinuia să își permită mâncare, haine și medicamente – și a fost fără adăpost pentru aproape un deceniu.

Totul s-a schimbat când s-a înrolat în Proiectul pentru Venitul de Bază din Denver. Programul pilot i-a permis lui Laws să obțină un apartament temporar mobilat, să își petreacă mai des timpul cu copiii și să găsească un job mai bine plătit.

Programul, care a început să facă primele plăți în toamna anului 2022, a inclus peste 800 de locuitori ai statului Colorado care nu aveau adăpost. Printre ei s-au numărat oameni care trăiau în mașini, adăposturi temporare, în aer liber sau în alte condiții incerte.

Participanții au primit banii direct, fără nicio condiție adițională, și puteau cheltui banii pe orice aveau nevoie.

În raportul publicat după un an de la începutul proiectului se arată că 45% dintre participanți au reușit să își găsească o casă sau apartament în care să trăiască, după ce au primit venitul de bază timp de 10 luni.

Ei au făcut mai puține vizite la urgențe, au stat mai puține nopți la spital sau în adăposturile temporare și au ajuns mai rar la închisoare. Mai mult, prin acest proiect, orașul a cheltuit cu 589.214 dolari mai puțin pe serviciile publice, potrivit raportului.

Programul din Denver a durat un an și a fost extins în ianuarie pentru încă șase luni. Participanții au fost împărțiți în trei grupe în mod aleatoriu: un grup a primit 1.000 de dolari pe lună timp de un an; alt grup a primit 6.500 de dolari de la început și, apoi, 500 de dolari pe lună; al treilea grup – grupul de control – a primit doar 50 de dolari pe lună.

Banii primiți i-au ajutat pe participanți să plătească pentru transport, igienă, haine și alimente, dar și pentru chirie, servicii medicale și achitarea altor datorii.

Persoanele care au primit 1.000 de dolari pe lună sau o sumă mai mare de la început au avut mai multe șanse să găsească un job stabil decât înainte de a primi un venit de bază.

Participanții au putut să își petreacă mai mult timp cu familia și prietenii, iar părinții au putut să își sprijine copiii și nepoții mai bine.

Totuși, multe familii le-au spus cercetătorilor că se tem că nu vor mai putea să își plătească facturile odată ce plățile vor fi întrerupte. Unii dintre ei se tem că se vor întoarce pe străzi.

Laws, spre exemplu, a fost nevoit să se mute din nou în mașină după ce nu a mai primit bani în cadrul programului.

Orașul Denver, Colorado Trust și o fundație anonimă au finanțat proiectul și au pus la dispoziția participanților o sumă de 9,4 milioane de dolari. Acum, autoritățile din Denver încearcă să strângă alte fonduri pentru a continua programul și pentru al treilea an.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.