Orașul cu cel mai scump drum! Spînu dezvăluie cum au fost făcute lucrările

Ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu, a adus claritate în dezbaterea publică privind lucrările și costurile de construcție pentru infrastructura de la Punctul de Trecere a Frontierei Leova – Bumbăta, prin publicarea tuturor documentelor relevante care au stat la baza acestui proiect.

Prin intermediul unei postări pe platforma de socializare Telegram, ministrul a explicat detaliat cele patru etape ale proiectului:

Etapa 1 a constat în construcția unui drum de acces de la punctul de trecere a frontierei de stat Leova-Bumbăta către strada Podul de Flori, cu o lungime de 2,01 km, având două benzi de circulație și două benzi de încadrare, precum și o secțiune de racordare cu podul de pontoane și platforma punctului de trecere a frontierei.

Etapa 2 a presupus construcția și amenajarea platformei punctului de trecere a frontierei, pe o suprafață de aproximativ 11.500 de metri pătrați.

Etapa 3 a inclus construcția și amenajarea platformei de parcare, pe o suprafață de aproximativ 13.000 de metri pătrați.

Etapa 4 a constat în construcția unui drum de ocolire a orașului Leova, pe o lungime de 1,5 km, care a inclus și amenajarea unei străzi de acces către acest drum de ocolire.

Ministrul Spînu a subliniat că acest proiect reprezintă un punct de referință important în infrastructura Republicii Moldova, fiind primul pod peste Prut construit de la independența țării și a evidențiat transparența procesului prin publicarea tuturor documentelor relevante legate de acest proiect.

Costul lucrărilor de construcție a drumului de acces – 3,6 km – și a infrastructurii punctului de frontieră Leova – Bumbăta se ridică la suma de 252,23 milioane de lei, iar finalizarea lucrărilor era planificată pentru luna noiembrie a acestui an. Iinițial, pentru construcția drumului erau prevăzuți 260 de milioane de lei.

Un calcul elementar arată că fiecare kilometru de drum a costat 84 de milioane de lei, fiind cel mai scump drum construit vreodată în Republica Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#leova #drum #scump #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Calea Ferată din Moldova (CFM) traversează o perioadă critică, iar concedierile în masă ar putea deveni inevitabile. Ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu, a confirmat această posibilitate într-un interviu recent, subliniind necesitatea unei reforme profunde și investiții semnificative pentru salvarea companiei.

„Atunci când a devenit critic, prioritatea noastră a fost să asigurăm plata salariilor. Am alocat 70 de milioane de lei pentru salariile angajaților pentru lunile noiembrie, decembrie, ianuarie, iar acum se plătesc salariile pentru luna martie,” a declarat ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu, în cadrul emisiunii „Realitatea te Privește” de la Rlive TV. Ministrul a insistat că reforma CFM trebuie să fie mult mai amplă decât simpla gestionare a situației curente.

Spînu a identificat două direcții principale pentru redresarea CFM: investițiile în infrastructură și optimizarea operațiunilor interne. Guvernul a alocat peste 250 de milioane de euro, bani europeni, pentru proiecte majore, precum reabilitarea liniei de la Tighina-Bender-Giurgiulești și de la Ocnița până la Căinari.

„În același timp, compania trebuie să devină profitabilă. Dacă cifrele arată că calea ferată poate funcționa cu 100 de oameni, dar în prezent sunt 200, trebuie să ne întrebăm de ce. Fiecare cost trebuie analizat: este nevoie de 10 contabili sau doar de 8? Este nevoie de 600 de oameni în pază sau putem digitaliza și reduce numărul la 300?” a explicat Spînu.

Ministrul a menționat că statul nu poate continua să susțină pierderile companiei în detrimentul altor proiecte vitale, cum ar fi drumurile, școlile și spitalele. „Statul trebuie să investească în infrastructură pentru a îmbunătăți viteza trenurilor, dar operarea zilnică trebuie să fie gestionată eficient de companie,” a adăugat el.

Spînu a exclus posibilitatea falimentului CFM, datorită importanței sale strategice, și a subliniat că în prezent nu există creșteri ale datoriilor salariale. „Angajații primesc salariile la timp și ne concentrăm pe achitarea restanțelor.”

Pentru a crește veniturile, CFM se bazează pe diverse surse, inclusiv vânzarea echipamentului vechi și a fierului uzat, dar principalul obiectiv este creșterea transportului de marfă. „Avem un an agricol bun și ne așteptăm ca în a doua jumătate a anului să crească transportul de cereale și produse agricole. Acest lucru va contribui la creșterea veniturilor,” a explicat Spînu.

Ministrul a reiterat necesitatea unei colaborări strânse între guvern și companie pentru a asigura redresarea CFM. „Acest efort trebuie să fie unul comun pentru a transforma compania într-o entitate eficientă și profitabilă,” a conchis Andrei Spînu în cadrul emisiunii „Realitatea te Privește” de la Rlive TV.

În prezent, numărul angajaților de la CFM este de 6000. Salariile acestora au foat majorate cu 89% de la 1 iulie 2023, iar salariul mediu a ajuns la 7654 de lei.