Organizaţia Internaţională a Cafelei: Consumul global de cafea va crește cu 1% – 2% pe an până la finalul deceniului

Directorului general al ICO (Organizaţia Internaţională a Cafelei), Vanusia Nogueira, estimează că vor fi necesari în următorii opt ani mai mult de 25 de milioane de saci de 60 de kilograme de cafea, dat fiind că la nivel global consumul va crește cu 1-2% pe an, până la finalul deceniului – relatează Bloomberg.

„Suntem mai prudenţi acum cu previziunile pe termen scurt”, a declarat Nogueira la o conferinţă care se desfăşoară la Hanoi, referindu-se la toate evenimentele cu care se confruntă omenirea, inclusiv inflaţia ridicată din Europa. Anterior, ICO estima în medie o creştere de 3,3% a consumului global de cafea, în următoarele patru – cinci decenii, iar Nogueira consideră că această prognoză este prea „optimistă”.

Industria globală va ajunge la un echilibru în privinţa ofertei şi cererii de cafea în următorii doi – trei ani, faţă de actualul deficit, a declarat Nogueira într-un interviu acordat Bloomberg.

Oficialul a explicat că lumea are nevoie atât de boabe de cafea arabică cât şi robusta, dar cererea şi majorarea producţiei de cafea robusta vor fi mai ridicate.

Producătorii tradiţionali de cafea arabică încearcă să majoreze producţia de cafea robusta, în contextul avertismentelor privind încălzirea globală, iar cei care prăjesc boabele de cafea încearcă să adauge în amestecurile lor mai multă cafea robusta, care este mai ieftină. „Dacă ai cafea robusta de o calitate mai ridicată, consumatorii nu vor simţi o mare diferenţă în amestecuri”, susţine oficialul ICO.

Multe pieţe caută o cafea robusta de calitate, apreciază Nogueira, adăugând că Vietnamul şi-a extins destul de mult producţia de cafea robusta de calitate ridicată.

Organizaţia Internaţională a Cafelei nu se aşteaptă ca poziţia de lider a Vietnamului de exportator de cafea robusta să fie afectată de majorarea de către Brazilia a producţiei de cafea robusta (conilon), deoarece producţia excedentară este folosită în industria de cafea solubilă a ţării din America de Sud, a declarat Nogueira. Brazilia este lider mondial la cafeaua solubilă.

Oficialul ICO susţine că statele producătoare de cafea trebuie să-şi majoreze consumul pe plan intern, pentru preţuri mai bune şi beneficii pentru economiile lor.

În următorii ani, consumul de cafea în Vietnam va urca cu 5% – 10%, de la nivelul actual de 300.000 tone, a afirmat Do Ha Nam, vicepreşedintele Organizaţiei Cafelei din ţara din sud-estul Asiei.

#cafea #trend #producatori

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Exporturile Republicii Moldova au revenit, după doi ani și jumătate de scădere accentuată, la nivelul anterior crizei din 2023, în trimestrul III al anului 2025. Declarațiile au fost făcute vineri, 16 ianuarie 2026, de către Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS Viitorul, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit datelor prezentate, exporturile de bunuri și servicii au atins din nou 6,6 miliarde de dolari în trimestrul III din 2025, un nivel comparabil cu cel din 2022. Pentru întregul an 2025, exporturile ar putea depăși pragul de 7 miliarde de dolari. În 2020, exporturile Republicii Moldova se situau la 3,8 miliarde de dolari, crescând rapid până în 2022, după care au fost afectate de criza regională și globală.

Un element-cheie al acestei reveniri îl constituie schimbarea structurală a exporturilor. Pentru prima dată în istoria Republicii Moldova, în trimestrul II din 2025 exporturile de servicii le-au depășit pe cele de bunuri. Dacă exporturile de bunuri au scăzut de la 4,3 miliarde de dolari în 2022 la aproximativ 3,5 miliarde de dolari în trimestrul III din 2025, exporturile de servicii au crescut constant, de la 2,3 miliarde de dolari în 2022 la peste 3 miliarde de dolari în aceeași perioadă.

„În trimestrul III din 2025, exporturile de servicii au reprezentat circa 46% din totalul exporturilor de bunuri și servicii, față de aproximativ 34% în 2020. Această evoluție confirmă reziliența sectorului serviciilor, care a continuat să crească inclusiv în perioadele de criză”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Raportate la Produsul Intern Brut, exporturile totale au ajuns la 34,5% în trimestrul III din 2025. În timp ce exporturile de bunuri au avut o contribuție negativă de minus 0,9% la PIB, exporturile de servicii au contribuit pozitiv, cu plus 0,9%, consolidând rolul acestui sector în susținerea economiei.

Economistul mai subliniază că exporturile de bunuri au început să dea semne de revenire, crescând cu circa 235 de milioane de dolari în trimestrul III din 2025 față de trimestrul precedent. Creșterea a fost susținută în special de exporturile de semințe oleaginoase, cereale, fructe, ulei, precum și de mașini și echipamente electrice. Totuși, această revenire rămâne fragilă, fiind dominată de materie primă agricolă, și nu de produse finite cu valoare adăugată ridicată.

În acest context, Republica Moldova a încheiat anul 2025 cu o balanță comercială negativă la produsele alimentare, importurile depășind exporturile cu aproape 300 de milioane de dolari. Deficitul balanței comerciale totale rămâne ridicat, ajungând la circa 6,7 miliarde de dolari, în condițiile în care importurile au depășit pentru prima dată pragul de 10 miliarde de dolari.

În schimb, exporturile de servicii au avut o evoluție peste așteptări. În primele nouă luni din 2025, acestea au ajuns la aproximativ 2,3 miliarde de dolari, iar pe întreg anul au depășit pentru prima dată 3 miliarde de dolari. Totodată, balanța comercială a serviciilor a devenit pozitivă și urmează să depășească pragul de 1 miliard de dolari. Cele mai dinamice ramuri sunt serviciile de călătorii și transport de pasageri, IT, transport, servicii de afaceri, construcții, instruire și sănătate.

Potrivit analistului, economia Republicii Moldova a revenit la nivelul exporturilor de dinaintea crizei în principal datorită creșterii accelerate a exportului de servicii. Relansarea exporturilor de bunuri este în curs, însă structura acestora rămâne o vulnerabilitate majoră, dominată de materie primă în detrimentul produselor finite cu valoare adăugată înaltă.