PACE a mers la CEC și a depus documentele pentru a fi înregistrat în cursa electorală

Partidul politic Acasă Construim Europa (PACE) a depus astăzi la Comisia Electorală Centrală (CEC) lista candidaților la funcția de deputat, în cadrul alegerilor parlamentare anticipate din 11 iulie și pentru a fi înregistrată formațiunea în cursa electorală.

Liderul PACE, Gheorghe Cavcaliuc nu a participat la depunerea dosarului, întrucât s-ar afla într-o vizită în România, unde și-a administrat a doua doză de vaccin anti-COVID-19, scrie Realitatea.md.

Precizăm că, astăzi Comisia Electorală Centrală a început înregistrarea candidaților la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova.

Dosarele pot fi depuse la sediul instituţiei în perioada 14 mai – 11 iunie, de luni până vineri între orele 09:00 – 16:00.

Conform Regulamentului, CEC are la dispoziţie şapte zile pentru a înregistra sau nu candidații, în cazul alegerilor parlamentare anticipate fiind vorba de partidele politice antrenate în scrutin.

Anterior, CEC a aprobat lista cu 53 de partide politice şi organizații, care au dreptul de a participa la scrutinul din vară.

Pentru fiecare partid în parte, campania electorală va începe după ce va fi înregistrat de CEC data înregistrării acestuia.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Energiei a transmis răspunsurile la întrebările privind licitația de 114 milioane de euro pentru proiectul Termoelectrica, însă documentul oficial nu a fost semnat de ministrul Dorin Junghietu, ci de secretarul de stat Cristina Pereteatcu.

Răspunsul a fost expediat pe 3 decembrie 2025 redacției BANI.MD și vizează procedura de achiziții pentru instalarea centralelor de cogenerare la CT Vest și CET Sursa 3, proiect finanțat dintr-un împrumut al Băncii Mondiale. În document, Ministerul explică diferența de peste 36 milioane de euro dintre prețul estimat și ofertele depuse, afirmând că analiza este încă în derulare și se desfășoară exclusiv după regulile Băncii Mondiale.

Deși întrebările se refereau direct la poziția Ministerului Energiei și la posibile riscuri pentru bugetul de stat, semnătura de pe scrisoare aparține nu ministrului Dorin Junghietu, ci secretarului de stat Cristina Pereteatcu, care a transmis clarificările în mod oficial în numele instituției.

În document se menționează că orice decizie privind suspendarea, ajustarea sau relansarea licitației poate fi luată doar cu acordul Băncii Mondiale, în condițiile în care raportul combinat de evaluare a ofertelor se află încă în proces de examinare.

Licitația, care face parte din proiectul PIESACET-2 — o investiție totală de 92 milioane euro, dintre care 81 milioane pentru componentele de cogenerare — a ajuns în centrul unui scandal major. Mai mulți ofertanți acuză excluderi abuzive, iar statul recunoaște oficial că nu poate susține financiar ofertele rămase în concurs. În timp ce companiile din Turcia — Iltechno și Onur Group — au înaintat oferte de 111,5 milioane și, respectiv, 114 milioane euro, bugetul proiectului rămâne neschimbat: 81 milioane euro. Diferența, de peste 36 milioane euro, ar depăși semnificativ capacitatea de finanțare a statului și a Băncii Mondiale.

În plus, descalificarea BCC Group (Azerbaidjan) și Synergy Construct (Ungaria) a ridicat suspiciuni. În cazul BCC Group, UCIPE a motivat decizia printr-o presupusă problemă la documentul Bid Security, deși compania afirmă că a respectat exact indicațiile autorităților — inclusiv valabilitatea garanției până la 25 octombrie 2025. Oferta acestora, de 75,5 milioane euro, deși nepublicată oficial, ar fi fost cu circa 36 milioane mai mică decât cele rămase în cursă.

Ministerul Energiei confirmă astfel nu doar existența unui deficit financiar, ci și presiunea asupra Guvernului de a clarifica problemele procedurale. Într-un document oficial emis pe 17 octombrie, instituția recunoaște că ofertele „depășesc semnificativ limitele bugetare” și avertizează că atribuirea contractului la prețurile actuale ar afecta stabilitatea proiectelor energetice strategice ale Republicii Moldova. Presa de specialitate estimează că un asemenea scenariu ar genera un prejudiciu bugetar de aproape 700 milioane lei.