Păcura îngropată de la Termoelectrica! Ce amendă va trebui să achite compania

S-a constatat că nivelul de conținut al produselor petroliere în probele examinate depășește cu aproximativ 66 de ori valoarea concentrației maxim admisibile (CMA) stabilită, fiind de 6657,0 și 6567,2 mg/kg de produs petrolier, se arată într-un comunicat de presă al Ministerului Mediului, după investigarea cazul presupusei îngropări de păcură pe teritoriul Termoelectrica.

Investigațiile arată că Termoelectrica a încălcat prevederile legii privind protecția mediului înconjurător și Codului funciar al Republicii Moldova. Organele pentru protecția mediului vor întocmi procese verbale atât pentru întreprindere, cât și pentru persoanele cu funcții de răspundere din cadrul acesteia.

Prejudiciul cauzat resurselor de sol a fost evaluat la 19,4 mii de lei și va fi achitat de către Termoelectrica în conformitate cu legea.

Vineri, la numirea noului director în funcție Iurie Razlovan, ministrul Energiei declara că nu a fost o scurgere de păcură propriu zisă, ci o scurgere de rămășițe de păcura, care erau în conducta de condens care s-a fisurat și a fost spălată, iar toată această spălătură a fost îngropată.

Scandalul de de la Termoelectrica a apărut după ce Renato Usatîi, liderul Partidului Nostru, a acuzat, administrația companiei că ar fi procurat din banii publici păcură scumpă, dar de calitate proastă, pe care au fost nevoiți să o îngroape la propriu. Usatîi a prezentat și un material video, care ar demonstra acest fapt.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#păcură #amenda #termoelectrica

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Comisia Europeană a decis să includă Rusia în lista neagră a jurisdicțiilor cu risc ridicat de spălare a banilor și finanțare a terorismului, transmite Politico, citat de RBK, care a consultat un document anexă la registrul oficial al UE. Deși pe site-ul Comisiei lista nu a fost încă actualizată, ultima versiune datează din august și nu conține Rusia, decizia politică a fost deja luată, potrivit publicației.

Este pentru prima dată când UE acționează independent de FATF (Financial Action Task Force), organismul internațional care elaborează standardele globale în domeniul combaterii spălării banilor. În mod obișnuit, listele UE reflectă fidel listele FATF.

În 2023, FATF a suspendat calitatea Rusiei de membru, însă a refuzat să o includă în lista gri sau lista neagră, în ciuda solicitărilor Ucrainei. China, India, Arabia Saudită și Africa de Sud s-au opus atunci sancționării suplimentare a Moscovei. Acum însă Comisia Europeană merge pe cont propriu și introduce Rusia direct pe lista neagră.

Includerea pe lista neagră obligă instituțiile financiare din UE să aplice controale mult mai stricte asupra tuturor tranzacțiilor care au legătură cu Rusia. Băncile care nu au introdus măsuri suplimentare de verificare vor fi obligate să o facă acum, crescând costurile și dificultatea oricărei operațiuni financiare cu entități ruse.

Decizia reprezintă o nouă formă de presiune financiară asupra Moscovei, asemănătoare cu sancțiunile economice tradiționale, deoarece clasificarea ridică nivelul de risc perceput al tuturor tranzacțiilor rusești.

În iunie 2024, Financial Times relata că UE analiza varianta de a plasa Rusia pe lista gri a jurisdicțiilor cu regim slab de prevenire a spălării banilor. Atunci, oficialii Comisiei Europene confirmau că analizează opțiunea, iar majoritatea eurodeputaților se pronunțaseră în favoarea ei.

Pe lista neagră FATF se află în prezent Coreea de Nord, Iran și Myanmar. Lista gri include 21 de țări, printre care Bulgaria, Yemen, Mali, Siria, Filipine și Monaco.

Rusia a susținut în mod repetat că respectă standardele internaționale. În octombrie 2024, Rosfinmonitoring afirma că țara își îndeplinește „cu bună credință” angajamentele în domeniul combaterii spălării banilor.

Totuși, evaluările FATF indicau în acel an un nivel de „conformitate parțială” la una dintre recomandări, problemă atribuită de autoritățile ruse „reglementării insuficiente a pieței criptomonedelor”. Între timp, Moscova a adoptat două legi federale privind circulația activelor digitale.

Decizia Comisiei Europene marchează o escaladare simbolică și practică în izolarea financiară a Rusiei, într-un moment în care UE caută mijloace suplimentare de a limita capacitatea Moscovei de a finanța războiul din Ucraina.