Pandemia loveşte din nou industria aviaţiei: Lufthansa anulează 3.100 de zboruri

Deutsche Lufthansa AG anulează un total de 3.100 de zboruri după ce valul de infecţii cu coronavirus a agravat deficitul de personal, creând un haos în industria călătoriilor aviatice din Europa, pe măsură ce perioada crucială a vacanţelor de vară începe, scrie Bloomberg.

Compania aeriană emblematică a Germaniei a anunţat vineri că va abandona 2.200 de rute interne şi europene în iulie şi august, pe lângă cele 900 de anulări dezvăluite la începutul acestei luni. Aceasta reprezintă aproximativ 4% din capacitatea transportatorului în acea perioadă, potrivit unui purtător de cuvânt. Acţiunile Lufthansa au scăzut cu până la 3,4% la Frankfurt.

Cererea de călătorii a revenit dramatic în Europa odată cu ridicarea restricţiilor. Cu toate acestea, un nou focar de Covid-19 – deşi mai puţin mortal decât valurile anterioare – provoacă absenţe tot mai mari de la locurile de muncă, agravând lipsa acută de personal.
Tulburările în creştere ale forţei de muncă, pe măsură ce lucrătorii caută creşteri salariale pentru a ţine pasul cu inflaţia, cresc tensiunile acumulate recent de grevele din cadrul companiilor aeriene, inclusiv în rândul Ryanair Holdings Plc şi British Airways de la IAG SA.

Situaţia actuală aduce cu sine o nouă lovitură pentru industria aviaţiei europene, care a fost printre cele mai afectate în timpul pandemiei, companiile aeriene şi aeroporturile pierzând miliarde de euro după ce virusul a izbucnit în întreaga lume. Transportatorii au redus personalul în timpul crizei de sănătate şi au întârziat să se reconstruiască, îngrijoraţi de rezistenţa vânzărilor de bilete.

#Industria aviatică #angajati

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.