Pandemia loveşte din nou industria aviaţiei: Lufthansa anulează 3.100 de zboruri

Deutsche Lufthansa AG anulează un total de 3.100 de zboruri după ce valul de infecţii cu coronavirus a agravat deficitul de personal, creând un haos în industria călătoriilor aviatice din Europa, pe măsură ce perioada crucială a vacanţelor de vară începe, scrie Bloomberg.

Compania aeriană emblematică a Germaniei a anunţat vineri că va abandona 2.200 de rute interne şi europene în iulie şi august, pe lângă cele 900 de anulări dezvăluite la începutul acestei luni. Aceasta reprezintă aproximativ 4% din capacitatea transportatorului în acea perioadă, potrivit unui purtător de cuvânt. Acţiunile Lufthansa au scăzut cu până la 3,4% la Frankfurt.

Cererea de călătorii a revenit dramatic în Europa odată cu ridicarea restricţiilor. Cu toate acestea, un nou focar de Covid-19 – deşi mai puţin mortal decât valurile anterioare – provoacă absenţe tot mai mari de la locurile de muncă, agravând lipsa acută de personal.
Tulburările în creştere ale forţei de muncă, pe măsură ce lucrătorii caută creşteri salariale pentru a ţine pasul cu inflaţia, cresc tensiunile acumulate recent de grevele din cadrul companiilor aeriene, inclusiv în rândul Ryanair Holdings Plc şi British Airways de la IAG SA.

Situaţia actuală aduce cu sine o nouă lovitură pentru industria aviaţiei europene, care a fost printre cele mai afectate în timpul pandemiei, companiile aeriene şi aeroporturile pierzând miliarde de euro după ce virusul a izbucnit în întreaga lume. Transportatorii au redus personalul în timpul crizei de sănătate şi au întârziat să se reconstruiască, îngrijoraţi de rezistenţa vânzărilor de bilete.

#Industria aviatică #angajati

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova a înregistrat o creștere surpriză în trimestrul III 2025 de 5,2%, comparativ cu perioada similară a anului 2024, arată datele Biroului Național de Statistică. Cu toate acestea, pe ansamblul primelor nouă luni ale anului, creșterea economică este de doar 2,0%, semn că avansul din vară nu reușește să compenseze slăbiciunile din prima parte a anului.

Motorul principal al creșterii a fost agricultura, care a avut o contribuție de +2,1 puncte procentuale la PIB, după o creștere a valorii adăugate brute de 15%, care confirmă încă o dată dependența economiei de factorul climatic. Construcțiile au adus un plus de 0,7%, iar industria prelucrătoare și tranzacțiile imobiliare au avut contribuții modeste, de doar 0,2% fiecare.

În schimb, unele sectoare au frânat economia. HoReCa (cazare și alimentație publică) a scăzut cu 1,6%, iar alte activități de servicii au înregistrat un declin de 7,6%, semnalând o cerere internă încă fragilă. Chiar și activitățile gospodăriilor casnice au raportat o prăbușire de 27,8%, deși impactul direct în PIB este redus.

Un detaliu important este rolul tot mai mare al statului în creșterea economică: impozitele nete pe produs au crescut cu 11,1%, contribuind cu 1,4% la majorarea PIB, ceea ce indică faptul că o parte importantă a avansului vine din fiscalitate, nu din productivitate.

Din perspectiva utilizărilor, creșterea PIB a fost susținută de investiții, formarea brută de capital fix a crescut cu 17,9%, având o contribuție de 3,7%, și de consumul populației, care a urcat cu 2,9%. Exporturile totale de bunuri și servicii au crescut cu 14%, dar acest câștig a fost aproape anulat de majorarea importurilor cu 5,5%, care a redus creșterea PIB cu 3,1%.

Imaginea de ansamblu devine și mai nuanțată în datele cumulative. În ianuarie–septembrie 2025, PIB-ul a ajuns la 257,3 miliarde lei, însă avansul real de 2,0% este modest pentru o economie aflată în recuperare. Agricultura și construcțiile au rămas piloni ai creșterii, în timp ce industria prelucrătoare (-1,1%), tranzacțiile imobiliare (-2,0%) și activitățile profesionale (-5,9%) au tras economia în jos.

Comparativ cu statele din regiune, Moldova se situează peste media UE, care a crescut cu 1,6% în trimestrul III 2025, și peste România (1,2%), dar rămâne mult sub performanțele unor economii precum Irlanda (10,8%).

Concluzia din datele statistice relevă că avansul economiei cu 5,2% din trimestrul III arată bine, dar economia Moldovei rămâne dependentă de agricultură, investiții publice și importuri, fără un impuls din industrie și servicii cu valoare adăugată mare.