Parlamentul a aprobat, în prima lectură, acordarea subvențiilor pentru mai multe categorii de producători agricoli

Documentul prevede îmbunătățirea accesului producătorilor agricoli mici la obținerea subvențiilor. Totodată, modificările se referă la includerea unei noi categorii de beneficiari de subvenții – ”producătorul agricol micro”, care deține până la 2 hectare de teren agricol arabil.

Astfel, va putea solicita subvenții ”producătorul agricol micro”, care deține până la 2 hectare de teren agricol arabil; ”producătorul agricol mic” – care deţine de la 2 până la 10 hectare de teren agricol arabil. De asemenea, vor beneficia de subvenții ”producătorul agricol mijlociu”, care deţine cu drept de proprietate sau posesie şi folosinţă de la 10 până la 75 de hectare de teren agricol arabil; ”producător agricol mare”, care deţine mai mult de 75 de hectare de teren agricol arabil.

PROIECTUL a fost elaborat pentru a facilita accesul producătorilor agricoli la sursele Fondului național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural (FNDAMR), precum și pentru a îmbunătăți politicile de subvenționare în dezvoltarea agriculturii și mediului rural prin ajustare la necesitățile economiei naționale.

Documentul mai include eficientizarea procesului de monitorizare privind recepționarea cererilor de acordare a subvențiilor post-investiționale. Se propune prezentarea unor rapoarte de activitate lunar, semestrial și anual, în vederea evitării creării datoriilor față de solicitanții de subvenții.

În cadrul ședinței plenare, președintele Comisiei agricultură și industrie alimentară, Vladimir Bolea a menționat că proiectul urmează a fi consultat cu asociațiile de producători agricoli și, ulterior propus spre aprobare în lectura a doua.

De menționat că, până la 1 octombrie 2021, au fost recepționate 3143 cereri de acordare a subvențiilor post-investiționale în sumă de 544,4 mil. lei. Totodată, în anul 2021, valoarea FNDAMR constituie 1,1 mlrd. lei. Pentru subvenții post-investiționale sunt prevăzute 773,9 mil. lei.

Vineri dimineața, în orașele Dubăsari și Grigoriopol a fost oprită furnizarea apei calde, iar în jurul orei 13:00, aceeași măsură a fost aplicată și în Tiraspol, Bender, Râbnița și Sucleia. Totodată, la stațiile PECO din regiunea transnistreană a fost sistată comercializarea gazului lichefiat, care va fi livrat exclusiv serviciilor de urgență și militare, transmite corespondentul IPN din stânga Nistrului.

Ca măsură de compensare, Centrala hidroelectrică de la Dubăsari a crescut producția de energie de la 24 la 36 de megawați. Acest lucru a fost posibil datorită unei deversări suplimentare de apă de la Centrala hidroelectrică de la Novodnistrovsk. La stație funcționează trei generatoare hidroelectrice, iar în următoarele zile nivelul Nistrului sub baraj va crește cu un metru.

Pe 2 octombrie, Tiraspolul a instituit un regim drastic de economisire a gazului, care va dura aproximativ până pe 12-13 octombrie. Potrivit lui Serghei Obolonik, așa-zisul ministru al economiei din regiune, consumatorii casnici, școlile și spitalele nu vor simți schimbări.

„După încheierea acestei perioade, toți consumatorii din Transnistria și necesitățile regiunii vor fi asigurate cu gaz în regim normal. Mă refer atât la consumatorii industriali, cât și la livrările comerciale, precum și la funcționarea sectorului termoenergetic în condițiile stabilite pentru începerea sezonului de încălzire”, susține Obolonik.

Declarațiile actuale diferă considerabil de retorica sa din mijlocul lunii septembrie. Atunci, Obolonik dădea asigurări că „există un grad ridicat de încredere” în stabilitatea livrărilor de gaze, ceea ce excludea repetarea crizei din ianuarie 2025. Mai mult, el susținea că mecanismul de livrare este „bine pus la punct” și că industria va funcționa în regim normal.

„Privim, cu optimismul caracteristic locuitorilor din Transnistria, faptul că livrările de gaze vor continua în același regim ca și acum. Pentru aceasta, va fi necesar un efort considerabil, inclusiv în cooperare cu Federația Rusă, precum și cu furnizorii de gaze – atât cei ungari, cât și cei moldoveni”, declara Obolonik încă pe 12 septembrie.

Contrastul este evident și în modul de informare a populației. În luna iunie, autoritățile au impus restricțiile fără avertisment: în noaptea de 6 iunie a fost sistată vânzarea de metan, iar ulterior a fost oprită și furnizarea apei calde. Oamenii s-au format în cozi, iar autoritățile nu au oferit explicații oficiale până când panica nu a cuprins întreaga regiune. De această dată, însă, autoritățile au anunțat din timp, pentru a „evita zvonurile și tentativele de a speria populația”, după cum a explicat Obolonik.

Situația este agravată și de condițiile meteo: centrul hidrometeorologic regional a emis o avertizare de furtună, cu rafale de vânt de până la 15 metri pe secundă. În ultima săptămână, în regiunea transnistreană s-a înregistrat o răcire accentuată: dacă la sfârșitul lunii septembrie temperaturile diurne atingeau +19 grade, în zilele de 1-2 octombrie acestea au coborât până la +9..+10 grade. Noaptea, temperaturile se mențin între +5 și +9 grade, iar pe alocuri scad până la +2 grade.