Parlamentul a votat în prima lectură modificarea accizelor pentru produsele de tutun și cele conexe

Parlamentul a votat în prima lectură proiectul Politicii Fiscale pentru anul 2025, care prevede majorarea cotelor accizei pentru cartușe și rezervoare pentru țigarete electronice, inclusiv țigarete electronice de unică folosință. De asemenea, documentul prevede revizuirea accizelor la rezervele din tutun pentru dispozitive de încălzire a tutunului. Potrivit Ministerului Finanțelor, propunerea urmărește racordarea taxelor la practicile statelor Uniunii Europene.

Proiectul Politicii Fiscale prevede creșterea accizei pentru cartușe și rezervoare pentru țigarete electronice de la 2690,87 lei per litru la 3094,50 lei per litru. Totodată, la rezerve din tutun pentru dispozitive de încălzire, acciza se va majora de la 1318,62 lei la 1384,55 lei per 1000 unități în 2025. 

În cadrul ședinței Parlamentului, ministrul Finanțelor Petru Rotaru a menționat că, pe lângă accizare, sunt și alte instrumente care necesită a fi implementate pentru a descuraja consumul de produse de tutun. „Vom avea o discuție cu Ministerul Sănătății pentru a aborda cum aplicăm bunele practici europene și nu stimulăm consumul”, a menționat ministrul. 

Modificările au fost propuse pentru a alinia politica fiscală în domeniul accizării produselor de tutun și produsele conexe la practicile Uniunii Europene. În prezent, în Republica Moldova, acciza per litru de nicotină pentru țigările electronice este sub media statelor membre și țărilor candidate pentru aderare la UE, în timp ce cota la produsele de tutun încălzit este mai mare, fiind în neconcordanță cu practicile UE.

La începutul lunii iunie curent, și Rada Supremă a Ucrainei a votat în prima lectură calendarul accizelor pentru pentru toate produsele de tutun, inclusiv pentru țigări convenționale și produsele de tutun încălzit. Autoritățile ucrainene au propus o acciză diferită pentru fiecare tip de produs și o creștere graduală pentru a racorda politicile la practicile statelor membre ale UE. În același timp, în cazul țigărilor electronice, Guvernul de la Kiev a aliniat cota accizei acum câțiva ani. În prezent, în Ucraina, acciza pentru 1 litru de lichid pentru țigări electronice este de 224 EUR, în timp ce în Moldova este de 122 EUR per litru.

#produse de tutun #Proiectul Politicii Fiscale #accize

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat, în 2024, 32.015 anvelope pentru utilaje agricole şi forestiere, iar în primele cinci luni din 2025 alte 15.676 bucăţi, arată un studiu semnat de economistul Iurie Rija. Extrapolat pe întregul an, ritmul actual ar putea egala sau chiar depăşi nivelul din 2024, confirmând cererea constant ridicată din sectorul agricol şi silvic.

Dacă în ianuarie 2024 o anvelopă costa, în medie, 2.980 lei, în ianuarie 2025 preţul a scăzut la 1.581 lei. Tendinţa s-a repetat în aprilie (1.112 lei vs. 2.836 lei). În ansamblu, valoarea importurilor pe ianuarie-mai 2025 (29,3 mil. lei) reprezintă doar 36,5 % din totalul de 80,1 mil. lei din 2024, deşi cantitatea este comparabilă. Rija explică scăderea prin trecerea la modele mai ieftine, presiunea concurenţei şi reconfigurarea logisticii.

Din punct de vedere al țării de proveniență a importurilor Turcia domină cu 44 % din volum (21.021 buc.) şi 53 % din valoare (58,2 mil. lei); preţ mediu stabil, ~2.770 lei/buc, China – 25 % din importuri, dar doar 12 % din valoare; preţ mediu prăbuşit în 2025 la 654 lei/buc și India, Ucraina şi România completează Top 5; împreună, cele cinci ţări acoperă 90 % din cantitate şi 88 % din valoare.

Totodată, Cehia livrează anvelope premium (preţ mediu peste 6.900 lei), iar în 2024 din Spania au fost importate seturi ultra-scumpe (24.900 lei/buc.), sumă care a revenit la normal în 2025.

Din cele 74 de companii importatoare, AGROPIESE TGR GRUP SRL asigură 38 % din volum şi 30 % din valoare. INTRP IND CHIVIRIGA VITALIE aduce doar 14 % din anvelope, dar aproape 29 % din valoare, semn că mizează pe produse premium. Primele şapte firme reprezintă peste 80 % din importuri, configurând o oligopolizare a pieţei.

În concluzie, Rija spune că: „Cererea rămâne elevată şi sezonieră, cu vârfuri înainte de lucrările de primăvară şi toamnă, iar scăderea preţurilor reflectă migrarea spre modele mai accesibile şi ofensiva furnizorilor asiatici. În același timp, importatorii moldoveni sunt dependenţi de un grup restrâns de ţări şi de câţiva importatori mari expune sectorul la riscuri logistice şi de preţ”.