Parlicov a făcut marele anunț despre gazul rusesc: Nu vom îngheța fără el. În Transnistria se plătește un leu

Ministrul Energiei de la Chișinău, Victor Parlicov, a declarat într-un interviu acordat postului Deutsche Welle că Republica Moldova este pregătită să facă față sezonului de iarnă, având asigurate surse de energie electrică și gaze naturale. El a subliniat că nu există probleme cu aprovizionarea și a oferit detalii cu privire la strategia adoptată pentru a asigura stabilitatea în regiunea Transnistria.

Potrivit ministrului Parlicov, în istoria Republicii Moldova nu a existat niciodată o pregătire mai bună pentru iarnă. El a menționat că țara are un contract pe termen lung cu Centrala Termoelectrică Moldovenească pentru asigurarea securității alimentării cu energie electrică. În cazul în care acest contract nu poate fi executat, Republica Moldova are deja experiența de a achiziționa energie electrică de pe piața europeană, asigurându-și astfel furnizarea de energie electrică.

Referindu-se la situația gazelor naturale, ministrul a explicat că toate gazele achiziționate de la Gazprom sunt direcționate către regiunea Transnistria, indiferent de preț. Acest lucru are două scopuri principale: să asigure stabilitatea socială în regiune și să ofere Republicii Moldova acces la energie electrică la prețuri competitive.

Ministrul Parlicov a subliniat că, deși există acum mai multe opțiuni pentru a asigura necesarul de gaze, modelul existent de subvenționare a regiunii Transnistria cu gaz gratuit de către Gazprom există de 30 de ani. El a explicat că renunțarea la acest model ar putea duce la un colaps în regiune, având în vedere că peste 90% din locuitorii de acolo sunt cetățeni ai Republicii Moldova.

„Acceptând modelul prin care achiziționăm energie electrică de la ei, încercăm să păstrăm stabilitatea în regiunea transnistreană. Renunțarea la gazul practic gratuit ar putea duce la o criză umanitară acolo, iar oamenii nu vor dispărea. Sunt cetățeni ai noștri și trebuie să ne asigurăm că sunt protejați și că nu vor suferi consecințe dramatice”, a explicat ministrul Victor Parlicov.

Astfel, Republica Moldova pare să fie bine pregătită pentru iarnă, cu un set de măsuri menite să asigure atât necesarul de energie electrică, cât și stabilitatea în regiunea transnistreană.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#parlicov #gaz #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.