Parlicov, despre „minciunile gogonate” ale lui Șor cu gazul ieftin: Zgomot mediatic. Metan nu a fost și nici nu va fi

Până în prezent nu există nicio o cerere pentru a începe livrarea de gaz. Respectiv, ceea ce se lansează în spațiul public sunt știri și zgomot mediatic. Gaz cum nu a fost așa și nici nu va fi. Nu au capacitate să livreze, a declarat într-o conferință de presă ministrul Energiei, Victor Parlicov, după ce la sfârșitul săptămânii trecute Alexandr Grosu șeful Nordgaz declara că de la 1 decembrie compania va livra metan cu 10 lei locuitorilor din Găgăuzia, însă nu pentru toți ci doar instituțiilor publice.

Potrivit ministrului, piața liberă nu este o sălbătăciune și nu face cine ce vrea.

„Există anumite reguli pe care trebuie să le respecți. În primul rând nu poți livra gaz într-o regiune și să-i discriminezi pe alți consumatori. Pe piața gazelor există instituții care veghează ca regulile să fie respectate și dacă va fi necesar vom interveni în legislație în privința activității de furnizare a gazului. Nu se poate ca licența să fie folosită ca patentă politică”, a punctat Victor Parlicov.

Parlicov a spus că din punct de vedere tehnic e imposibil ca Șor să livreze gaz de la 1 decembrie, chiar și instituțiilor publice așa cum declare în conferința de vineri reprezentantul Nord Gaz.

„În primul rând, la instituții procedura e mai complicată, deoarece trebuie să lanseze procedura de achiziții, iar acest lucru ar dura până pe 1 ianuarie 2024. Totodată, ei declară ca deja gazul nu mai este 10 lei, ci 11 lei, iar cu TVA prețul ajunge la 12 lei. Sunt declarații electorale, care au avut menirea să bulverseze societatea înainte de alegeri or, vreau să le amintesc că perioada electorală s-a terminat”.

Vineri, 10 noiembrie, Alexandr Grosu șeful Nordgaz declara că de la 1 decembrie în Găgăuzia va ajunge gaz, însă nu pentru toți, ci doar la instituțiile publice. Ulterior, șeful Moldovagaz, Vadim Ceban a anunțat ca va cere ANRE și Consiliului Concurentei să investigheze acțiunile de manipulare a pieței de gaze naturale, în contextul declarațiilor privind livrarea gazelor la preț mai mic.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În 2024, Republica Moldova a înregistrat cel mai mic nivel de producție a laptelui din ultimele șapte decenii și jumătate, arată analiza expertului economic Veaceslav Ioniță, prezentată vineri, 16 mai, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, realizată de IDIS „Viitorul”.

„Asistăm la un proces de dispariție a producției de lapte în gospodăriile populației. Fermele de bovine încep să își revină, dar nu pot compensa ritmul accelerat cu care moldovenii renunță la vacile de lapte. În consecință, Moldova a devenit dependentă de importuri”, a declarat Ioniță.

Potrivit datelor prezentate de economist, producția de lapte a scăzut de la: 1,5 milioane tone în 1990, la 232,9 mii tone în 2024, adică nivelul anilor 1950. Această scădere reflectă, în principal, retragerea gospodăriilor casnice din activitatea de creștere a vacilor, în timp ce fermele specializate reușesc doar parțial să compenseze pierderile.

Numărul total de vaci pentru lapte s-a redus de la 453 mii capete în 1985, la 63,1 mii capete în 2025, dintre care doar 10,5 mii se află în ferme, restul în gospodăriile individuale.

În 2024, 45% din valoarea pieței lactatelor este formată din produse de import, în creștere față de 18% în 2015. Dacă în acel an, din totalul de 2,6 miliarde lei, doar 500 milioane reprezentau importuri, în 2024 s-a ajuns la 5,7 miliarde lei, dintre care 2,5 miliarde lei – importuri, iar 3,2 miliarde lei – produse locale.

„Mai mult de jumătate din banii pe care îi cheltuim pe lactate se duc pe produse din import, dacă includem și adaosurile comerciale”, susține Veaceslav Ioniță.

Comparativ cu 2015, importurile de produse lactate au crescut de peste cinci ori în 2015: 26,9 milioane USD, în 2024: 141,3 milioane USD. Iar defalcările la 86,5 mil. USD – unt, brânzeturi și cașcaval, 31 mil. USD – lapte și smântână, 23,7 mil. USD – iaurt, chefir și alte produse fermentate
Peste 54% din aceste produse provin din Ucraina, restul din Polonia, Germania, Belarus, Italia și alte țări.

Consumul de cașcaval a crescut de la 0,4 kg/persoană/an în 2000, la 6,1 kg/persoană/an în 2024.
Totuși, Republica Moldova consumă cel mai puțin cașcaval pe cap de locuitor din Europa, unde media UE este de 20 kg/an/persoană.

În 2024, din cele 14,7 mii tone de cașcaval consumate, doar 3 mii tone au fost produse local, restul – importate.

„Avem o creștere rapidă a consumului de produse lactate, dar în loc ca această cerere să fie satisfăcută de producția locală, este acoperită aproape exclusiv din importuri”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.