Parlicov, despre „minciunile gogonate” ale lui Șor cu gazul ieftin: Zgomot mediatic. Metan nu a fost și nici nu va fi

Până în prezent nu există nicio o cerere pentru a începe livrarea de gaz. Respectiv, ceea ce se lansează în spațiul public sunt știri și zgomot mediatic. Gaz cum nu a fost așa și nici nu va fi. Nu au capacitate să livreze, a declarat într-o conferință de presă ministrul Energiei, Victor Parlicov, după ce la sfârșitul săptămânii trecute Alexandr Grosu șeful Nordgaz declara că de la 1 decembrie compania va livra metan cu 10 lei locuitorilor din Găgăuzia, însă nu pentru toți ci doar instituțiilor publice.

Potrivit ministrului, piața liberă nu este o sălbătăciune și nu face cine ce vrea.

„Există anumite reguli pe care trebuie să le respecți. În primul rând nu poți livra gaz într-o regiune și să-i discriminezi pe alți consumatori. Pe piața gazelor există instituții care veghează ca regulile să fie respectate și dacă va fi necesar vom interveni în legislație în privința activității de furnizare a gazului. Nu se poate ca licența să fie folosită ca patentă politică”, a punctat Victor Parlicov.

Parlicov a spus că din punct de vedere tehnic e imposibil ca Șor să livreze gaz de la 1 decembrie, chiar și instituțiilor publice așa cum declare în conferința de vineri reprezentantul Nord Gaz.

„În primul rând, la instituții procedura e mai complicată, deoarece trebuie să lanseze procedura de achiziții, iar acest lucru ar dura până pe 1 ianuarie 2024. Totodată, ei declară ca deja gazul nu mai este 10 lei, ci 11 lei, iar cu TVA prețul ajunge la 12 lei. Sunt declarații electorale, care au avut menirea să bulverseze societatea înainte de alegeri or, vreau să le amintesc că perioada electorală s-a terminat”.

Vineri, 10 noiembrie, Alexandr Grosu șeful Nordgaz declara că de la 1 decembrie în Găgăuzia va ajunge gaz, însă nu pentru toți, ci doar la instituțiile publice. Ulterior, șeful Moldovagaz, Vadim Ceban a anunțat ca va cere ANRE și Consiliului Concurentei să investigheze acțiunile de manipulare a pieței de gaze naturale, în contextul declarațiilor privind livrarea gazelor la preț mai mic.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Autoritățile din Republica Moldova și echipa FMI au ajuns la un acord la nivelul personalului privind politicile necesare pentru finalizarea celei de-a șasea evaluări sub cadrul Extins al Facilității de Credit și al Fondului Extins (ECF/EFF) și a celei de-a doua evaluări sub cadrul Facilității de Reziliență și Sustenabilitate (RSF).

Recuperarea economică din Moldova este în plină desfășurare, cu o creștere estimată de 2,6% pentru acest an și de 3% pentru anul viitor. Deficitul fiscal este prognozat să scadă de la 5,2% în 2023 la 4,4% în 2024 și 4,0% în 2025. În ciuda unor rezultate cuantitativ bune, implementarea reformelor structurale a întâmpinat întârzieri.

„Autoritățile din Republica Moldova și echipa FMI au ajuns la un acord la nivelul personalului privind politicile pentru finalizarea celei de-a șasea evaluări a programelor Moldovei sub ECF/EFF și a celei de-a doua evaluări sub RSF. Acordul urmează să fie aprobat de conducerea FMI și de Consiliul Executiv. Finalizarea evaluărilor va permite o alocare de 111,4 milioane DSP (aproximativ 148,3 milioane USD), ceea ce va aduce totalul decontărilor sub programele în derulare la aproximativ 810 milioane USD”, se arată în mesajul FMI.

Recuperarea după efectele adverse ale războiului din Ucraina și șocurile prețurilor energetice este în curs. Creșterea este estimată la 2,6% în 2024 și 3% în 2025, susținută de cererea internă robustă. Inflația a rămas în mare parte în cadrul coridorului țintă de 5 ± 1,5% al Băncii Naționale a Moldovei începând din octombrie 2023. Riscurile negative rămân ridicate, în principal legate de războiul din Ucraina și posibile noi șocuri energetice. În schimb, progresul mai rapid în reformele structurale, inclusiv în cadrul Planului de Creștere al UE, și evoluțiile constante pe calea aderării la UE reprezintă riscuri pozitive.

„Revizuirea în scădere a deficitului fiscal pentru 2024 și 2025 la 4,4%, respectiv 4,0% din PIB, reflectă venituri mai mari decât cele prognozate, susținute de creșterea salariilor și importurilor. Cheltuielile guvernamentale au rămas, în general, neschimbate, cu un reechilibru favorabil investițiilor pentru anul viitor. „Deși performanțele cuantitative au fost bune, implementarea reformelor structurale a fost inegală. Autoritățile au finalizat condiționalitățile legate de incluziunea financiară, sectorul asigurărilor și întreprinderile de stat, iar amendamentele legale pentru consolidarea autonomiei și guvernanței Băncii Naționale a Moldovei urmează să fie prezentate Parlamentului în curând. Acțiunile convenite pentru înființarea Curții Anticorupție și pentru asigurarea personalului adecvat la Procuratura Anticorupție sunt în așteptare. De asemenea, trecerea de la subvențiile energetice acordate prin facturi la transferuri bănești țintite a avut loc la timp pentru sezonul de încălzire actual. Alte măsuri de reformă din cadrul RSF sunt în desfășurare, dar vor necesita mai mult timp pentru a fi finalizate. „Examinarea evaluărilor de către Consiliul Executiv al FMI este programată pentru mijlocul lunii decembrie. Programul este așteptat să includă două evaluări suplimentare și să se finalizeze în octombrie 2025”, conchide FMI.