Parlicov și Miller, față în față: Ceban anunță momentul întâlnirii cu șeful gigantului Gazprom

12 Nov. 2024, 10:19
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
12 Nov. 2024, 10:19 // Actual //  Ursu Victor

Conducerea Ministerului Energiei din Republica Moldova, inclusiv ministrul Victor Parlicov, ar putea călători la Sankt Petersburg la sfârșitul lunii noiembrie, pentru o întâlnire cu reprezentanții Gazprom. În cazul în care deplasarea fizică nu va fi posibilă, întâlnirea ar putea avea loc prin videoconferință, a declarat Vadim Ceban, președintele interimar al Moldovagaz, în cadrul unei emisiuni la Exclusiv TV.

În cadrul întâlnirii, ar urma să fie prezentați oficial noii candidați pentru conducerea Moldovagaz: Dorin Junghietu pentru funcția de președinte și Eduard Calancea pentru funcția de membru în Consiliul de Administrație, înainte de votul de aprobare. Ceban a subliniat că Gazprom, având o prezență globală în diverse consilii de administrație, de la companii din Africa până în Asia, urmează o tradiție corporativă care prevede prezența fizică a reprezentanților în cadrul companiei.

Propunerea de la Chișinău pentru un nou președinte și vicepreședinte al Moldovagaz a necesitat o introducere formală la Gazprom. „Gazprom mă cunoaște pe mine și pe Radu Mândraburcă, însă pe noul președinte propus de Chișinău dorește să îl cunoască, să înțeleagă prioritățile și planurile sale în cadrul companiei,” a adăugat Ceban. Întâlnirea ar putea avea loc în ultima săptămână a lunii noiembrie, fie printr-o vizită fizică, fie prin videoconferință, dacă nu se va reuși deplasarea.

Pe 25 septembrie, noul Consiliu de Administrație al Moldovagaz trebuia stabilit, dar Ceban a rămas interimar din lipsa unui acord în Consiliul de Observatori, format din șase membri (patru din partea Gazprom și doi din partea Republicii Moldova), unde deciziile necesită minimum cinci voturi, complicând procesul decizional.

Moldovagaz este deținută în proporție de 50% de Gazprom, 35,3% de Agenția Proprietății Publice a Republicii Moldova și 13,14% de Tiraspoltransgaz. Conform datelor financiare, compania a obținut un profit de 1,282 miliarde de lei în 2023, în contrast cu pierderile de 323 milioane de lei înregistrate în 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

01 Feb. 2026, 12:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Feb. 2026, 12:44 // Actual //  Ursu Victor

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!