Participare masivă și incidente în creștere: Peste 1,6 milioane de alegători și-au exercitat dreptul la vot

03 Nov. 2024, 19:34
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
03 Nov. 2024, 19:34 // Actual //  Ursu Victor

Comisia Electorală Centrală (CEC) a actualizat datele privind prezența la vot în cadrul turului II al alegerilor prezidențiale. Până la ora 19:00, 52,3% dintre alegători, reprezentând peste 1.606.000 de persoane, și-au exercitat dreptul de vot. Această rată de participare depășește prezența înregistrată în primul tur de scrutin, când, la aceeași oră, 48,7% dintre alegători votaseră.

În țară, circumscripția cu cea mai mare participare la vot este Dondușeni, cu o prezență de peste 50%, în timp ce Cantemir înregistrează cea mai scăzută prezență, cu puțin peste 37%. În Chișinău au votat peste 53% dintre alegători, în Bălți aproape 50%, iar în UTA Găgăuzia, peste 49%.

Secțiile de votare dedicate alegătorilor din stânga Nistrului au atras până acum peste 24.200 de alegători, cu cele mai mari prezențe înregistrate la cele trei secții din Varnița, Anenii Noi. În secțiile din diaspora, s-au înregistrat peste 275.000 de votanți, stabilind un nou record de participare.

CEC a primit două sesizări legate de nereguli: una privind agitația electorală pe rețelele sociale și alta referitoare la transportarea organizată a alegătorilor. Centrul de Apel al Comisiei a primit peste 800 de apeluri, majoritatea legate de procedurile de vot și adresele secțiilor.

Inspectoratul General al Poliției a raportat 191 de incidente până la ora 19:00, dintre care:
– 61 cazuri de fotografiere a buletinului de vot, pentru care au fost întocmite 27 de procese-verbale;
– 29 cazuri de agitație electorală interzisă, cu un proces-verbal întocmit;
– 25 suspiciuni de corupere a alegătorilor, cu două procese-verbale;
– 20 cazuri de transportare organizată a alegătorilor;
– 7 cazuri de afișaj electoral neautorizat;
– 6 cazuri de deteriorare a buletinului de vot, cu două procese-verbale;
– 7 cazuri de încălcare a dreptului la vot;
– 1 caz de prezență neautorizată în cabina de vot;
– alte 30 de cazuri diverse de încălcări electorale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

17 Aug. 2026, 16:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
17 Aug. 2026, 16:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.