Participare masivă și incidente în creștere: Peste 1,6 milioane de alegători și-au exercitat dreptul la vot

Comisia Electorală Centrală (CEC) a actualizat datele privind prezența la vot în cadrul turului II al alegerilor prezidențiale. Până la ora 19:00, 52,3% dintre alegători, reprezentând peste 1.606.000 de persoane, și-au exercitat dreptul de vot. Această rată de participare depășește prezența înregistrată în primul tur de scrutin, când, la aceeași oră, 48,7% dintre alegători votaseră.

În țară, circumscripția cu cea mai mare participare la vot este Dondușeni, cu o prezență de peste 50%, în timp ce Cantemir înregistrează cea mai scăzută prezență, cu puțin peste 37%. În Chișinău au votat peste 53% dintre alegători, în Bălți aproape 50%, iar în UTA Găgăuzia, peste 49%.

Secțiile de votare dedicate alegătorilor din stânga Nistrului au atras până acum peste 24.200 de alegători, cu cele mai mari prezențe înregistrate la cele trei secții din Varnița, Anenii Noi. În secțiile din diaspora, s-au înregistrat peste 275.000 de votanți, stabilind un nou record de participare.

CEC a primit două sesizări legate de nereguli: una privind agitația electorală pe rețelele sociale și alta referitoare la transportarea organizată a alegătorilor. Centrul de Apel al Comisiei a primit peste 800 de apeluri, majoritatea legate de procedurile de vot și adresele secțiilor.

Inspectoratul General al Poliției a raportat 191 de incidente până la ora 19:00, dintre care:
– 61 cazuri de fotografiere a buletinului de vot, pentru care au fost întocmite 27 de procese-verbale;
– 29 cazuri de agitație electorală interzisă, cu un proces-verbal întocmit;
– 25 suspiciuni de corupere a alegătorilor, cu două procese-verbale;
– 20 cazuri de transportare organizată a alegătorilor;
– 7 cazuri de afișaj electoral neautorizat;
– 6 cazuri de deteriorare a buletinului de vot, cu două procese-verbale;
– 7 cazuri de încălcare a dreptului la vot;
– 1 caz de prezență neautorizată în cabina de vot;
– alte 30 de cazuri diverse de încălcări electorale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#prezenta #alegeri #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Calea Ferată din Moldova va fi supusă unei reforme structurale majore, care prevede separarea activității în două companii distincte, începând cu anul 2026. Anunțul a fost făcut de ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, care susține că măsura este necesară pentru eficientizarea domeniului feroviar.

Potrivit oficialului, una dintre entități va administra infrastructura feroviară și va rămâne integral în proprietatea statului, iar cealaltă va presta servicii de transport de marfă și pasageri, funcționând ca agent economic independent.

„Unul poate primi subvenții de la stat, pentru că infrastructura va fi componenta de monopol a statului, fără drept de a fi privatizată. Cel de-al doilea este un agent economic, care trebuie să-și câștige existența prin servicii acordate persoanelor juridice și fizice pe teritoriul Republicii Moldova și nu numai. De asta este obligatoriu de împărțit”, a declarat Vladimir Bolea, în cadrul unui club de presă.

Ministrul a precizat că cele două companii vor fi înregistrate separat la Agenția Servicii Publice, iar procesul de reorganizare ar urma să fie finalizat pe parcursul anului 2026.

Pe fondul dificultăților financiare persistente, conducerea CFM a decis trimiterea în concediu tehnic forțat a aproximativ 30% dintre angajații din administrație, în perioada 22 decembrie – 12 ianuarie. Măsura vizează între 700 și 1 000 de persoane care nu sunt implicate direct în circulația trenurilor sau în organizarea transportului feroviar, aceștia urmând să primească 55% din salariu pe durata concediului.

Directorul CFM, Sergiu Cotelnic, a declarat că această decizie ar urma să aducă economii de circa 7–8 milioane de lei și are drept scop evitarea acumulării unor datorii suplimentare. Potrivit lui, restanțele salariale depășesc în prezent circa 100 de milioane de lei. Au fost achitate deja salariile restante pentru luna august, iar celelalte plăți vor fi efectuate pe măsura identificării resurselor financiare.

Ultimele date financiare indică pierderi de 152,4 milioane de lei pentru Calea Ferată din Moldova, în ușoară scădere față de 156,1 milioane de lei înregistrate în perioada similară a anului trecut.