Participare masivă și incidente în creștere: Peste 1,6 milioane de alegători și-au exercitat dreptul la vot

Comisia Electorală Centrală (CEC) a actualizat datele privind prezența la vot în cadrul turului II al alegerilor prezidențiale. Până la ora 19:00, 52,3% dintre alegători, reprezentând peste 1.606.000 de persoane, și-au exercitat dreptul de vot. Această rată de participare depășește prezența înregistrată în primul tur de scrutin, când, la aceeași oră, 48,7% dintre alegători votaseră.

În țară, circumscripția cu cea mai mare participare la vot este Dondușeni, cu o prezență de peste 50%, în timp ce Cantemir înregistrează cea mai scăzută prezență, cu puțin peste 37%. În Chișinău au votat peste 53% dintre alegători, în Bălți aproape 50%, iar în UTA Găgăuzia, peste 49%.

Secțiile de votare dedicate alegătorilor din stânga Nistrului au atras până acum peste 24.200 de alegători, cu cele mai mari prezențe înregistrate la cele trei secții din Varnița, Anenii Noi. În secțiile din diaspora, s-au înregistrat peste 275.000 de votanți, stabilind un nou record de participare.

CEC a primit două sesizări legate de nereguli: una privind agitația electorală pe rețelele sociale și alta referitoare la transportarea organizată a alegătorilor. Centrul de Apel al Comisiei a primit peste 800 de apeluri, majoritatea legate de procedurile de vot și adresele secțiilor.

Inspectoratul General al Poliției a raportat 191 de incidente până la ora 19:00, dintre care:
– 61 cazuri de fotografiere a buletinului de vot, pentru care au fost întocmite 27 de procese-verbale;
– 29 cazuri de agitație electorală interzisă, cu un proces-verbal întocmit;
– 25 suspiciuni de corupere a alegătorilor, cu două procese-verbale;
– 20 cazuri de transportare organizată a alegătorilor;
– 7 cazuri de afișaj electoral neautorizat;
– 6 cazuri de deteriorare a buletinului de vot, cu două procese-verbale;
– 7 cazuri de încălcare a dreptului la vot;
– 1 caz de prezență neautorizată în cabina de vot;
– alte 30 de cazuri diverse de încălcări electorale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#prezenta #alegeri #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova înregistrează unul dintre cele mai puternice începuturi de sezon la exportul de grâu din ultimii ani, cu livrări de peste 605,5 mii de tone în perioada iulie–septembrie 2026 și încasări de 2,27 miliarde de lei. Potrivit unei analize realizate de economistul Iurie Rija, țara noastră a devenit al doilea furnizor de grâu al Uniunii Europene, după Canada, beneficiind inclusiv de dificultățile întâmpinate de Rusia și Ucraina în exportul cerealelor prin Marea Neagră.

În primele trei luni ale sezonului agricol 2026/2027, exporturile de grâu au crescut cu 25% față de perioada similară a anului trecut, când au fost livrate 483,4 mii de tone. Comparativ cu 2024, avansul este de 78%. Volumul actual este cel mai mare din ultimele cinci sezoane, fiind depășit doar de rezultatul din 2021, când în aceeași perioadă au fost exportate 675,8 mii de tone.

Luna septembrie a confirmat ritmul accelerat al livrărilor. Exporturile au însumat 227,4 mii de tone, practic identic cu nivelul din august, dar cu 29% peste septembrie 2025 și de 3,2 ori mai mult decât în septembrie 2024.

Mai mult, în primele nouă luni ale anului 2026, Republica Moldova a exportat deja 1,149 milioane de tone de grâu, depășind volumele înregistrate pe parcursul întregilor ani 2021, 2023, 2024 și 2025.

Creșterea cantităților exportate a fost însoțită și de o majorare a prețului mediu. În perioada iulie–septembrie, grâul a fost exportat la un preț mediu de 3,76 lei pentru un kilogram, cu 6,5% mai mult decât anul trecut. Numai în septembrie, prețul a urcat la 3,84 lei/kg, față de 3,67 lei/kg în august.

Economistul atrage însă atenția că aceste prețuri nu reprezintă sumele încasate efectiv de agricultori. O mare parte dintre contracte includ cheltuielile de transport și asigurare până în porturile de destinație, inclusiv Constanța, Brăila, Izmir și Marmara, astfel încât prețul net al grâului este mai mic.

Încasările totale din exporturile de grâu au ajuns la 2,27 miliarde de lei în cele trei luni, cu 566,8 milioane de lei, sau 33%, mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut. Comparativ cu 2024, valoarea exporturilor s-a dublat.

România rămâne cea mai importantă piață pentru grâul moldovenesc, cu 218,2 mii de tone, echivalentul a 36% din total. Urmează Italia, cu 131,3 mii de tone, Israelul, cu 72,2 mii de tone, și Grecia, cu 69,7 mii de tone. În total, România, Italia, Grecia și Bulgaria au absorbit 427,3 mii de tone, reprezentând 70,6% din exporturile moldovenești.

Piața este dominată de câțiva comercianți mari. Compania RUSAGRO-PRIM, controlată de milioanarul Savelii Russu care este și acționar la maib n.a, conduce clasamentul exportatorilor, cu 132,2 mii de tone, urmată de AGRO-NOVA PRIM, cu 116 mii de tone, OROM-IMEXPO, cu 86,9 mii de tone, și GBA TRADE, cu 55,3 mii de tone. Împreună, cele patru companii controlează 64,5% din volumul exporturilor de grâu.

Un rol esențial în această performanță îl are complexul portuar Giurgiulești. Prin cele două puncte vamale au fost exportate 449,2 mii de tone, adică 74,2% din total. Transportul naval domină livrările, cu o pondere de 75,6%, deși în septembrie s-a observat o creștere a transportului feroviar prin Ungheni și a celui rutier.

Potrivit lui Iurie Rija, rezultatele sunt favorizate și de situația excepțională din regiunea Mării Negre. Estimările prezentate la atelierul IFPRI-AMIS arată că Rusia și Ucraina au exportat împreună, în perioada iulie–septembrie 2026, cu 6,5 milioane de tone de grâu mai puțin decât anul trecut. Până la sfârșitul lunii octombrie, decalajul ar putea ajunge la 10,2 milioane de tone.

În același timp, Rusia ar putea obține o recoltă record, estimată la până la 140 de milioane de tone, însă dificultățile logistice limitează livrările. Rutele alternative prin Dunăre, calea ferată și porturile baltice sunt mai costisitoare și nu pot înlocui integral capacitățile de transport din Marea Neagră.

Această situație reduce temporar oferta disponibilă pe piața internațională, susține prețurile și creează oportunități pentru grâul moldovenesc, în special pe piețele europene, în Turcia și în Orientul Mijlociu.

Economistul avertizează însă că avantajul ar putea fi de scurtă durată. Potrivit estimărilor Dragon Capital, Ucraina ar putea relua exporturile maritime în 2027, în baza unui acord similar coridorului cerealier din perioada 2022–2023. O eventuală deblocare a rutelor ar permite intrarea pe piață a unor cantități importante de cereale acumulate în depozite, ceea ce ar putea provoca o scădere bruscă a prețurilor internaționale.