„Partidul Nostru” merge la înticipate în cadrul unui bloc electoral. Cu cine va vota

Partidul „Nostru” a înregistrat astăzi la Comisia Electorala Centrală (CEC) un bloc electoral, care va merge în alegerile parlamentare anticipate, care urmează să aibă loc la data de 11 iulie curent. Anunțul a fost făcut de președintele „Partidului Nostru”, Renato Usatîi.

Potrivit lui Usatîi, este vorba de Blocul Electoral „Renato Usatîi”, care este compus din Partidul „Nostru” și Partidul Politic „Patria”. Usatîi afirmă că decizia a fost luată de a merge în anticipat în cadrul unui bloc electoral din cauza că socialiștii încearcă să înregistreze și ei un bloc, precum și alte blocuri electorale spoiler, care să „inducă în eroare alegătorii”.

„Este o tentativă de a reveni la guvernare a unor partide, care sunt gata să facă blocuri cu oricine doar pentru a reveni la putere. PSRM urmează să înregistreze la CEC, un bloc electoral cu PCRM, iar Platforma DA urmează să facă un bloc electoral cu PLDM. Igor Dodon a găsit deja și o Maia Sandu și urmează să înregistreze un bloc electoral cu un asemenea nume, pentru a dispersa și a încerca să ducă în eroare cetățenii”, dezvăluie Usatîi.

Renato Usatîi afirmă că știe despre aceste pretinse planuri ale socialiștilor celor din Platforma DA din surse sigure, care ar fi consultanți ai PSRM. Politicianul afirmă că, Vlad Filat a plecat din PLDM anume din acest considerent, pentru ca formațiunea care a fost fondată și condusă de acesta să poată face bloc electoral cu Platforma DA, condiție care ar fi fost înaintată de Andrei Năstase.

Liderul Partidului „Nostru” menționează că blocul înregistrat la CEC nu va fi de stânga sau de dreapta, întrucât simpatizanți ai partidului condus de acesta sunt din ambele părți, astfel va fi un bloc, „care va uni cetățenii”.

„Suntem blocul care vom uni toți cetățenii. Săptămâna viitoare vom prezenta lista potențialilor deputați. Pe listă se vor regăsi persoane notorii cu un CV bogat, iar în zilele următoare vom crea lista întreagă a candidaților de parlamentari. După ce vom fi înregistrați oficial la CEC îmi voi suspenda activitatea de primar general al municipiului Bălți”, a anunțat Usatîi.

Amintim că, alegerile parlamentare anticipate urmează să se desfășoare la 11 iulie curent. CEC deja a abrobat devizul de cheltuieli, fiind vorba de 125 milioane de lei.

#Bloc electoral #Renato Usatîi #Partidul Nostru

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.