Pașaportul moldovenesc a devenit mai puternic. A urcat două poziții în TOP

13 Oct. 2022, 14:59
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
13 Oct. 2022, 14:59 // Actual //  MD Bani

A fost publicat topul celor mai puternice pașapoarte din lume în 2022. Topul este realizat în funcție de numărul de destinații pe care deținătorii lor le pot accesa fără o viză prealabilă. Indexul se bazează pe date exclusive de la Asociația Internațională de Transport Aerian (IATA) – cea mai mare și mai precisă bază de date de informații de călătorie.

Astfel, în 2022, pașapoartele emise în Republica Moldova au devenit mai puternice, urcând două poziții în TOP, clasându-se pe locul 48. Astfel, deținătorii de pașapoarte moldovenești pot călători în 120 țări fără a avea nevoie de viză prealabilă. În 2021, se regăsea pe locul 50 în clasament.

Pașapoartele emise în România se regăsesc în TOP pe locul 16, alături de Chile și Monaco, ceea ce înseamnă că deținătorii pot călători fără viză în 174 de țări.

Cele mai puternice pașapoarte din lume sunt emise de Japonia, deținătorii de pașapoarte emise pot călători în 193 de țări. Topul este urmat de Singapore și Coreea de Sud, deținătorii pot călători în 192 de țări.

TOP 5 cele mai puternice pașapoarte din lume:

  1. Japonia – 193 de țări;
  2. Singapore, Coreea de Sud – 192 de țări;
  3. Germania, Spania- 190 de țări;
  4. Finlanda, Italia, Luxemburg – 189 de țări;
  5. Austria, Danemarca, Olanda, Suedia – 188 de țări.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

Realitatea Live

02 Feb. 2026, 22:10
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
02 Feb. 2026, 22:10 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Expertul în energetică Sergiu Tofilat a declarat, în cadrul emisiunii Punctul pe azi de la TVR Moldova, că linia electrică Chișinău–Vulcănești nu va soluționa definitiv problema autonomiei energetice a Republicii Moldova, chiar dacă este un proiect important pentru securitatea energetică a țării.

Potrivit lui Tofilat, chiar și în situația în care linia Vulcănești–Chișinău ar fi fost funcțională, deconectările nu ar fi putut fi evitate, deoarece legătura Republicii Moldova cu rețeaua României se face în continuare prin punctul Vulcănești–Isaccea. „Conexiunea cu rețeaua românească este tot acolo, deci oricum ar fi existat deconectări”, a explicat expertul.
Referindu-se la recentele întreruperi de curent, Tofilat a subliniat că atât linia Republicii Moldova, cât și cea a Ucrainei au fost deconectate din motive care urmează să fie stabilite în urma investigațiilor tehnice. El a amintit că astfel de analize pot dura mult timp, oferind exemplul Spaniei, unde raportul final privind deconectările de energie din aprilie anul trecut a fost publicat de ENTSO-E abia în luna octombrie.

În cazul Ucrainei, expertul consideră puțin probabil ca toate concluziile să fie făcute publice, din motive de securitate, pentru a nu expune vulnerabilitățile sistemului energetic în fața Federației Ruse.

Totodată, Sergiu Tofilat a precizat că linia Chișinău–Vulcănești va elimina tranzitul energiei electrice prin regiunea transnistreană și va reduce dependența de Tiraspol, însă acest lucru nu înseamnă automat mai mult curent electric disponibil din România. „De la asta nu va apărea mai multă energie în România și nu vom putea importa mai mult”, a subliniat el.
Expertul a explicat că importurile de energie sunt limitate încă din martie 2022, când Uniunea Europeană a conectat Republica Moldova și Ucraina la rețeaua europeană. În prezent, iarna, cele două țări pot importa împreună până la 2.100 MW pe oră, din care cota Republicii Moldova este de circa 15%, adică aproximativ 315 MW, în timp ce deficitul în orele de vârf ajunge la 600 MW.

Diferența este acoperită temporar doar pentru că Ucraina nu utilizează integral cota sa, iar capacitățile libere sunt realocate Republicii Moldova. „Energocom verifică în fiecare oră ce capacități sunt disponibile”, a mai spus Tofilat.
În acest context, expertul avertizează că situația din sistemul energetic va rămâne instabilă în următorii doi ani, până la punerea în funcțiune a liniei Bălți–Suceava.