Pașaportul tău expiră? Află unde și cum prelungești pașaportul românesc

Atunci când ne perfectăm un pașaport, de foarte multe ori uităm să mai verificăm ulterior termenul de valabilitate al acestuia. Dacă însă ai solicitat perfectarea pașaportului tău românesc până în Mai 2018, nu uita că termenul său de valabilitate este de 5 ani și nu 10, cum este în cazul pașapoartelor solicitate după această dată. Respectiv, dacă au trecut acești 5 ani, posibil că a venit timpul să-ți prelungești pașaportul românesc.

Pentru a nu rata vreo călătorie, asigură-te din timp că pașaportul tău românesc este încă cu termen de valabilitate suficient. În unele țări la frontieră se solicită ca acest termen să fie de 3-6 luni.

Unde soliciți prelungirea pașaportului românesc?

Prelungirea sau reînnoirea pașaportului românesc pentru moldoveni nu diferă de cea standard, doar că este necesar de cunoscut unele momente, pentru a le trece mai ușor.

Dacă anterior ai solicitat să-ți fie stabilit domiciliul în Republica Moldova, poți depune cererea pentru prelungirea pașaportului românesc în cadrul Consulatelor României – din Chișinău, Cahul sau Bălți, conform domiciliului. La Consulate însă rândul e foarte mare – poți prinde o programare abia peste 4-6 luni. După ce depui cererea pentru prelungirea pașaportului românesc, mai trebuie să aștepți încă 60 de zile pentru perfectare și livrarea acestuia în Republica Moldova. De cele mai multe ori, nu ai timp să aștepți atât de mult.

Pentru prelungirea într-un termen mai restrâns a pașaportului românesc soluția e una singură – deplasarea și depunerea unei cereri în România.

Despre prelungirea pașaportului în România

Există posibilitatea să perfectezi pașaportul românesc în decurs de cel mult 14 zile, dacă depui cererea în România la unul dintre oficiile Serviciului Public Comunitar de Evidență și Eliberare a Pașapoartelor Simple. Pentru aceasta va trebui să faci obligatoriu o programare online în prealabil, iar în ziua când ești programat – să găsești transport pentru a te deplasa la instituție.

Ce acte trebuie să ai la tine când soliciți prelungirea pașaportului românesc?

Pașaport moldovenesc (pentru deplasare în România);
Pașaport românesc (care expiră sau este expirat);
Certificatul de naștere românesc;
Certificatul de căsătorie sau mențiunea de divorț (după caz);
Certificatul de obținere a cetățeniei românești (pentru cei din Republica Moldova);
Dovada achitării taxei pentru perfectarea pașaportului.

Când te prezinți la ghișeu, trebuie să te asiguri că ai plătit taxa anterior. În caz contrar, ți se va refuza recepționarea cererii și vei pierde programarea pentru acea zi. Astfel, va trebui să reiei de la capăt procedura de programare și să mai faci un drum până în România.

Cu JustConsult faci o singură deplasare în România și depui cererea garantat

Dacă nu ai timp de pierdut pentru proceduri și vrei să obții pașaportul în doar 14 zile, apelează la serviciile de mentenanță ale companiei JustConsult.

JustConsult activează în domeniu din anul 2003, perioadă în care a câștigat încrederea a peste 300.000 de cetățeni.

Dacă alegi să-ți prelungești pașaportul cu ajutorul JustConsult, ai garanția că vei fi programat rapid și vei avea transport confortabil pentru ziua când vei depune cererea în România.

Ne vom ocupa de toate procedurile – verificarea listei de acte necesare, programarea la ghișeu, rezervarea transportului, achitarea taxelor în avans. Cu JustConsult, garantat vei depune cererea pentru prelungirea pașaportului românesc. În plus, nu vei mai face un drum pentru ridicarea pașaportului nou – îl vom ridica noi, prin procură și îl aducem în Republica Moldova.

Accesează pagina justconsult.md și completează formularul, pentru a primi o consultație gratuită! Dacă dorești să primești un răspuns imediat la orice întrebare, legată de perfectarea pașaportului românesc, sună la numărul 022 10 50 80.

#prefectare #pașaport #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.