Țarul de la Kremlin a dat asaltul total! Ce țări vrea să invadeze după Ucraina

08 Mart. 2022, 12:52
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
08 Mart. 2022, 12:52 // Actual //  bani.md

Există îngrijări în rândul statelor baltice conform cărora Vladimir Putin nu s-ar mulțumi doar cu teritoriul ucrainean și că ar râvni la mai mult. Lituania se teme de extinderea pericolului rusesc. Zelensky e disperat: „Dați-mi avioane, războiul se va extinde. Rusia vrea să ducă războiul până la sfârșit”.

Estonia, Letonia și Lituania ar putea fi în vizorul președintelui rus, Vladimir Putin, după ce deja acesta a invadat Ucraina, un stat suveran și independent, dar cu care are origini istorice comune.

Lituania se teme de extinderea pericolului rusesc

Președintele Lituaniei declară că strategia descurajării este, acum, absolut ineficientă, fiind nevoie mai degrabă de strategii de apărare.

Gitanas Nauseda, președintele în exercițiu al Lituaniei, lansează ideea conform căreia Putin „nu se va opri în Ucraina”. Mai mult, acesta afirmă că întreaga comunitate internațională trebuie „prin toate mijloacele disponibile”, să ofere sprijin Ucrainei, în vederea evitării producerii unui nou război mondial.

„Descurajarea nu mai este suficientă și avem nevoie de apărare avansată aici, pentru că altfel va fi prea târziu aici. Putin nu se va opri în Ucraina, dacă nu va fi oprit”, a transmis Nauseda.

Aceste mărturisiri ale președintelui Lituaniei au fost făcute în cadrul vizitei făcute de secretarul american de stat, Antony Blinken.

Transportul de armament în Ucraina ar pute fi îngreunat

Secretarul de stat adjunct al SUA, Wendy Sherman, susține că poate deveni mai greu de transportat arme către Ucraina în zilele următoare. „Este esenţial ca ceea ce trimitem să fie ceea ce Zelenski (președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski – n.r.) cere. El ştie de ce are nevoie armata lui”, a declarat, luni, responsabilul american, potrivit Reuters.

”S-ar putea să devină mai greu în zilele următoare şi va trebui să găsim alte modalităţi pentru a gestiona situaţia”, a adăugat Wendy Sherman, la Madrid, în cadrul unui turneu de o săptămână pe care îl efectuează în Spania, Turcia şi Africa de Nord.  Secretarul de stat american nu a dat mai multe detalii.

Şeful Statului Major al SUA, generalul Mark Milley, s-a deplasat săptămâna trecută la un aerodrom neidentificat lângă graniţa cu Ucraina, care a devenit un hub pentru transportul de arme, a declarat un înalt oficial din Departamentului Apărării american, care a asistat direct la efortul multinaţional de a trimite arme în Ucraina, pe fondul invaziei Rusiei, notează CNN, citat de Agerpres.

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.