Pasiunea pentru fierărit transformată în afacere. Lucrările lor îi recomandă și le fac cea mai bună publicitate

Pasiunea îți poate aduce și bani, nu doar satisfacție. Aceasta o demonstrează și cuplul Cătălina și Victor Pascal din satul Zîrnești, raionul Cahul, care au transformat pasiunea pentru fierărit într-o afacere de succes. Ce doi soți confecționează obiecte din cele mai diverse din metal, începând de la balustrade, până la uși exterioare, porți și garduri. Creațiile familiei Pascal sunt apreciate atât în regiune cât și în străinătate.

Cei doi soți au responsabilități diferite în cadrul afacerii, Victor prelucrează fierul la cuptorul de cărbune (unul dintre puținii fierari care mai folosește această metodă). Meșteșugul necesită multă dedicație, meticulozitate, logică și simț estetic. La rândul ei, Cătălina, este responsabilă de partea creativă a lucrărilor, de gestionarea și promovarea atelierului. Ea este cea care realizează schița, designul lucrării, iar Victor dă viață desenului.

Lucrările familiei sunt apreciate atât în Cahul, cât și în raioanele vecine Cantemir, Leova sau Vulcănești. De asemenea, creațiile lor au ajuns deja în Franța și Rusia, fiind solicitate de moldovenii stabiliți în străinătate. În acest an, familia Pascal a câștigat un grant european în valoare de 15.000 euro. Cu acești bani, dar și cu o contribuție proprie de 2.330 euro, ei au achiziționat patru utilaje performante care le vor permite să optimizeze producerea și să creeze produse originale.

Grantul a fost acordat cu asistența financiară a Uniunii Europene, în cadrul Programului EU4Moldova: Regiuni-cheie, implementat de PNUD și UNICEF Moldova.

Pasiunea pentru meșteșugul fierăritului o are de mic, de la tatăl său, care a copilărit printre romi și de la ei a învățat această artă. El practică meseria cu multă dăruire și satisfacție. De aproape zece ani, Cătălina, soția, s-a alăturat și ea activității, preluând partea de management, design și promovare a afacerii.

„A suda piese de metal nu înseamnă a fi fierar, aici e nevoie de precizie, migală și gust estetic”, spune Victor.

„Eu preiau comenzile, comunic cu clienții, stabilesc termenii de livrare, am grijă de partea financiară a afacerii”, punctează Cătălina.

Femeia relatează că a avut nevoie de câțiva ani ca să se hotărască să se implice în această afacere, ea fiind educatoare de profesie.

„Fierăritul e considerat a fi un domeniu mai curând al bărbaților decât a femeilor. Nu este ușor, dar acum spun cu inima deschisă că l-am îndrăgit și sunt gata să aducem afacerea la o nouă etapă de dezvoltare”.

Soții Pascal au devenit încrezători că acest meșteșug poate deveni o afacere.

„Timp de 2 ani am activat pe bază de patentă, iar în februarie 2021 am înregistrat o societate cu răspundere limitată. Până nu demult am lucrat doar cu persoane fizice, dar acum avem printre clienți și persoane juridice”, spune Cătălina.

Atelierul soților Pascal este printre puținele din țară care mai păstrează tradiția prelucrării metalului la cuptorul cu cărbune, orice element din creațiile lor fiind executat sută la sută manual. Cătălina face schița, designul lucrării, iar Victor dă viață desenului

„Unii clienți rămân surprinși, poate chiar șocați de ceea ce facem. Suntem o fierărie autentică, niciun element de decor nu este din comerț”, notează femeia.

Potrivit antreprenorilor, cea mai bună publicitate sunt chiar lucrările lor.

#fierarit #cahul #pasiune #afacere #Antreprenor

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia din stânga Nistrului a traversat în anul 2025 cea mai profundă criză economică și socială din ultimele cel puțin două decenii și jumătate, afirmă Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”. Declarațiile au fost făcute vineri, 6 februarie 2026, în cadrul emisiunii Analize economice cu Veaceslav Ioniță, unde analistul a prezentat date care indică o prăbușire simultană a principalilor indicatori macroeconomici, fără precedent în istoria recentă a regiunii.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, PIB-ul pe cap de locuitor a înregistrat în 2025 o scădere dramatică pe malul stâng al Nistrului. Dacă pe malul drept PIB-ul a ajuns la 8,4 mii de dolari per capita, pe malul stâng acesta s-a situat la doar 3,8 mii de dolari, diferența crescând la 2,2 ori, față de 1,9 ori în 2024. Estimările arată că economia de pe malul drept a încheiat anul 2025 cu o creștere de 2,7%, în timp ce pe malul stâng s-a consemnat o contracție de cel puțin 18%, cea mai mare din ultimii 25 de ani. Comparativ cu anul 2010, PIB-ul regiunii este mai mic cu 13%, situația fiind mai gravă decât acum 15 ani, în pofida faptului că regiunea a trecut deja prin trei crize economice majore.

Industria, pilonul de bază al economiei din stânga Nistrului, a suferit cea mai mare prăbușire din istorie, susține economistul. Producția industrială estimată pentru 2025 este de aproximativ 12 miliarde de lei, în scădere cu peste 30% într-un singur an, cea mai abruptă cădere de la începutul industrializării regiunii. În prezent, industria funcționează la circa 75% din nivelul anului 1989, iar structura economiei rămâne extrem de vulnerabilă, în condițiile în care aproximativ 60% din activitate depinde direct de gazul din Federația Rusă, în special prin sectorul energetic și metalurgic.

Diferențele dintre cele două maluri ale Nistrului s-au accentuat și la capitolul venituri ale populației. În 2025, salariul mediu lunar pe malul drept este estimat la cel puțin 15.700 de lei, în timp ce pe malul stâng acesta a ajuns la doar 7.800 de lei, de două ori mai mic. Dacă în urmă cu zece ani salariile din stânga Nistrului erau comparabile sau chiar mai mari, în prezent decalajul s-a adâncit semnificativ: veniturile au crescut cu peste 10 mii de lei pe malul drept, față de doar 1.300 de lei pe malul stâng.

Situația pensionarilor este descrisă de analist drept alarmantă. Pensia medie lunară pe malul drept a ajuns în 2025 la 4.200 de lei, în timp ce pe malul stâng este sub 1.900 de lei, de 2,2 ori mai mică. În ultimul an, pensiile reale au crescut cu 2,5% pe malul drept, dar au scăzut cu 8,9% pe malul stâng. Comparativ cu acum zece ani, pensionarii din stânga Nistrului trăiesc mai prost, iar nivelul real de trai este similar celui de acum 25 de ani.

Creșterea prețurilor a erodat suplimentar puterea de cumpărare. În 2025, inflația a fost de 14,7% pe malul stâng și de 7% pe malul drept. Pe termen lung, în ultimii 25 de ani, prețurile din stânga Nistrului au crescut de 11,1 ori, față de 6,7 ori pe malul drept, în pofida avantajelor legate de costurile mai mici la energie și servicii.

Exporturile au atins, la rândul lor, un minim istoric. În 2025, volumul exporturilor din stânga Nistrului a coborât la 436 de milioane de dolari, cel mai mic nivel din ultimii 20 de ani. Totodată, structura exporturilor s-a schimbat radical: aproximativ 70% din livrările externe au fost direcționate către malul drept, România și alte state ale Uniunii Europene, în timp ce exporturile către Federația Rusă s-au redus la doar 25 de milioane de dolari.

„Stânga Nistrului a intrat în 2025 în cea mai profundă criză economică și socială din ultimii cel puțin 25 de ani. Industria s-a prăbușit, PIB-ul a scăzut dramatic, exporturile sunt la minim istoric, iar populația – atât salariații, cât și pensionarii – trăiește mai prost decât în urmă cu un deceniu. Este o situație extrem de complicată, fără precedent pentru regiune”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.