Pasiunea pentru fierărit transformată în afacere. Lucrările lor îi recomandă și le fac cea mai bună publicitate

Pasiunea îți poate aduce și bani, nu doar satisfacție. Aceasta o demonstrează și cuplul Cătălina și Victor Pascal din satul Zîrnești, raionul Cahul, care au transformat pasiunea pentru fierărit într-o afacere de succes. Ce doi soți confecționează obiecte din cele mai diverse din metal, începând de la balustrade, până la uși exterioare, porți și garduri. Creațiile familiei Pascal sunt apreciate atât în regiune cât și în străinătate.

Cei doi soți au responsabilități diferite în cadrul afacerii, Victor prelucrează fierul la cuptorul de cărbune (unul dintre puținii fierari care mai folosește această metodă). Meșteșugul necesită multă dedicație, meticulozitate, logică și simț estetic. La rândul ei, Cătălina, este responsabilă de partea creativă a lucrărilor, de gestionarea și promovarea atelierului. Ea este cea care realizează schița, designul lucrării, iar Victor dă viață desenului.

Lucrările familiei sunt apreciate atât în Cahul, cât și în raioanele vecine Cantemir, Leova sau Vulcănești. De asemenea, creațiile lor au ajuns deja în Franța și Rusia, fiind solicitate de moldovenii stabiliți în străinătate. În acest an, familia Pascal a câștigat un grant european în valoare de 15.000 euro. Cu acești bani, dar și cu o contribuție proprie de 2.330 euro, ei au achiziționat patru utilaje performante care le vor permite să optimizeze producerea și să creeze produse originale.

Grantul a fost acordat cu asistența financiară a Uniunii Europene, în cadrul Programului EU4Moldova: Regiuni-cheie, implementat de PNUD și UNICEF Moldova.

Pasiunea pentru meșteșugul fierăritului o are de mic, de la tatăl său, care a copilărit printre romi și de la ei a învățat această artă. El practică meseria cu multă dăruire și satisfacție. De aproape zece ani, Cătălina, soția, s-a alăturat și ea activității, preluând partea de management, design și promovare a afacerii.

„A suda piese de metal nu înseamnă a fi fierar, aici e nevoie de precizie, migală și gust estetic”, spune Victor.

„Eu preiau comenzile, comunic cu clienții, stabilesc termenii de livrare, am grijă de partea financiară a afacerii”, punctează Cătălina.

Femeia relatează că a avut nevoie de câțiva ani ca să se hotărască să se implice în această afacere, ea fiind educatoare de profesie.

„Fierăritul e considerat a fi un domeniu mai curând al bărbaților decât a femeilor. Nu este ușor, dar acum spun cu inima deschisă că l-am îndrăgit și sunt gata să aducem afacerea la o nouă etapă de dezvoltare”.

Soții Pascal au devenit încrezători că acest meșteșug poate deveni o afacere.

„Timp de 2 ani am activat pe bază de patentă, iar în februarie 2021 am înregistrat o societate cu răspundere limitată. Până nu demult am lucrat doar cu persoane fizice, dar acum avem printre clienți și persoane juridice”, spune Cătălina.

Atelierul soților Pascal este printre puținele din țară care mai păstrează tradiția prelucrării metalului la cuptorul cu cărbune, orice element din creațiile lor fiind executat sută la sută manual. Cătălina face schița, designul lucrării, iar Victor dă viață desenului

„Unii clienți rămân surprinși, poate chiar șocați de ceea ce facem. Suntem o fierărie autentică, niciun element de decor nu este din comerț”, notează femeia.

Potrivit antreprenorilor, cea mai bună publicitate sunt chiar lucrările lor.

#fierarit #cahul #pasiune #afacere #Antreprenor

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.