Pasiunea pentru fierărit transformată în afacere. Lucrările lor îi recomandă și le fac cea mai bună publicitate

Pasiunea îți poate aduce și bani, nu doar satisfacție. Aceasta o demonstrează și cuplul Cătălina și Victor Pascal din satul Zîrnești, raionul Cahul, care au transformat pasiunea pentru fierărit într-o afacere de succes. Ce doi soți confecționează obiecte din cele mai diverse din metal, începând de la balustrade, până la uși exterioare, porți și garduri. Creațiile familiei Pascal sunt apreciate atât în regiune cât și în străinătate.

Cei doi soți au responsabilități diferite în cadrul afacerii, Victor prelucrează fierul la cuptorul de cărbune (unul dintre puținii fierari care mai folosește această metodă). Meșteșugul necesită multă dedicație, meticulozitate, logică și simț estetic. La rândul ei, Cătălina, este responsabilă de partea creativă a lucrărilor, de gestionarea și promovarea atelierului. Ea este cea care realizează schița, designul lucrării, iar Victor dă viață desenului.

Lucrările familiei sunt apreciate atât în Cahul, cât și în raioanele vecine Cantemir, Leova sau Vulcănești. De asemenea, creațiile lor au ajuns deja în Franța și Rusia, fiind solicitate de moldovenii stabiliți în străinătate. În acest an, familia Pascal a câștigat un grant european în valoare de 15.000 euro. Cu acești bani, dar și cu o contribuție proprie de 2.330 euro, ei au achiziționat patru utilaje performante care le vor permite să optimizeze producerea și să creeze produse originale.

Grantul a fost acordat cu asistența financiară a Uniunii Europene, în cadrul Programului EU4Moldova: Regiuni-cheie, implementat de PNUD și UNICEF Moldova.

Pasiunea pentru meșteșugul fierăritului o are de mic, de la tatăl său, care a copilărit printre romi și de la ei a învățat această artă. El practică meseria cu multă dăruire și satisfacție. De aproape zece ani, Cătălina, soția, s-a alăturat și ea activității, preluând partea de management, design și promovare a afacerii.

„A suda piese de metal nu înseamnă a fi fierar, aici e nevoie de precizie, migală și gust estetic”, spune Victor.

„Eu preiau comenzile, comunic cu clienții, stabilesc termenii de livrare, am grijă de partea financiară a afacerii”, punctează Cătălina.

Femeia relatează că a avut nevoie de câțiva ani ca să se hotărască să se implice în această afacere, ea fiind educatoare de profesie.

„Fierăritul e considerat a fi un domeniu mai curând al bărbaților decât a femeilor. Nu este ușor, dar acum spun cu inima deschisă că l-am îndrăgit și sunt gata să aducem afacerea la o nouă etapă de dezvoltare”.

Soții Pascal au devenit încrezători că acest meșteșug poate deveni o afacere.

„Timp de 2 ani am activat pe bază de patentă, iar în februarie 2021 am înregistrat o societate cu răspundere limitată. Până nu demult am lucrat doar cu persoane fizice, dar acum avem printre clienți și persoane juridice”, spune Cătălina.

Atelierul soților Pascal este printre puținele din țară care mai păstrează tradiția prelucrării metalului la cuptorul cu cărbune, orice element din creațiile lor fiind executat sută la sută manual. Cătălina face schița, designul lucrării, iar Victor dă viață desenului

„Unii clienți rămân surprinși, poate chiar șocați de ceea ce facem. Suntem o fierărie autentică, niciun element de decor nu este din comerț”, notează femeia.

Potrivit antreprenorilor, cea mai bună publicitate sunt chiar lucrările lor.

#fierarit #cahul #pasiune #afacere #Antreprenor

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță acuză autoritățile că, în ultimii ani, banii colectați din accize pentru infrastructura rutieră au fost direcționați în alte scopuri, ceea ce a dus la degradarea accelerată a drumurilor din Republica Moldova. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat publicației ZIUA.

Potrivit economistului, șoferii plătesc corect taxele, inclusiv accizele și taxa rutieră, însă statul nu respectă destinația acestor bani. „Prin taxa rutieră, cumva protejăm banul șoferului. Problema e că banii din accize la carburanți îi dăm în altă parte. Taxe mărim, dar banii pentru drumuri nu ajung la drumuri”, a declarat Ioniță.

El a amintit că, inițial, Republica Moldova a avut o înțelegere clară cu Banca Mondială și cu Fondul Monetar Internațional, potrivit căreia 80% din accizele la carburanți trebuiau direcționate către fondul rutier. „Această regulă a fost respectată doar în 2013 și 2014. După asta – gata”, a subliniat economistul.

Veaceslav Ioniță susține că, în perioada 2015–prezent, statul a deturnat masiv resursele destinate infrastructurii. „Am calculat banii care trebuiau să meargă din accize la drumuri și nu au mers, plus finanțările externe pierdute. Este vorba de peste 30 de miliarde de lei. Eu spun direct: Guvernul a furat de la fondul rutier”, a afirmat acesta.

Potrivit estimărilor sale, suma totală ajunge la aproximativ 2 miliarde de euro, bani care ar fi putut veni sub formă de granturi și împrumuturi externe pentru infrastructură. „Aproape jumătate din această sumă, adică aproape un miliard de euro, sunt bani plătiți de șoferi pentru drumuri, dar care s-au dus în altă parte. Oamenii au plătit pentru drum, iar banii s-au dus în apă”, a declarat economistul.

În acest context, Ioniță avertizează că degradarea accelerată a drumurilor din Republica Moldova nu este întâmplătoare, ci rezultatul direct al politicilor bugetare din ultimii ani. „Așa trăim noi, iar consecința este că drumurile se degradează tot mai rapid”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.