Pasiunea pentru fierărit transformată în afacere. Lucrările lor îi recomandă și le fac cea mai bună publicitate

Pasiunea îți poate aduce și bani, nu doar satisfacție. Aceasta o demonstrează și cuplul Cătălina și Victor Pascal din satul Zîrnești, raionul Cahul, care au transformat pasiunea pentru fierărit într-o afacere de succes. Ce doi soți confecționează obiecte din cele mai diverse din metal, începând de la balustrade, până la uși exterioare, porți și garduri. Creațiile familiei Pascal sunt apreciate atât în regiune cât și în străinătate.

Cei doi soți au responsabilități diferite în cadrul afacerii, Victor prelucrează fierul la cuptorul de cărbune (unul dintre puținii fierari care mai folosește această metodă). Meșteșugul necesită multă dedicație, meticulozitate, logică și simț estetic. La rândul ei, Cătălina, este responsabilă de partea creativă a lucrărilor, de gestionarea și promovarea atelierului. Ea este cea care realizează schița, designul lucrării, iar Victor dă viață desenului.

Lucrările familiei sunt apreciate atât în Cahul, cât și în raioanele vecine Cantemir, Leova sau Vulcănești. De asemenea, creațiile lor au ajuns deja în Franța și Rusia, fiind solicitate de moldovenii stabiliți în străinătate. În acest an, familia Pascal a câștigat un grant european în valoare de 15.000 euro. Cu acești bani, dar și cu o contribuție proprie de 2.330 euro, ei au achiziționat patru utilaje performante care le vor permite să optimizeze producerea și să creeze produse originale.

Grantul a fost acordat cu asistența financiară a Uniunii Europene, în cadrul Programului EU4Moldova: Regiuni-cheie, implementat de PNUD și UNICEF Moldova.

Pasiunea pentru meșteșugul fierăritului o are de mic, de la tatăl său, care a copilărit printre romi și de la ei a învățat această artă. El practică meseria cu multă dăruire și satisfacție. De aproape zece ani, Cătălina, soția, s-a alăturat și ea activității, preluând partea de management, design și promovare a afacerii.

„A suda piese de metal nu înseamnă a fi fierar, aici e nevoie de precizie, migală și gust estetic”, spune Victor.

„Eu preiau comenzile, comunic cu clienții, stabilesc termenii de livrare, am grijă de partea financiară a afacerii”, punctează Cătălina.

Femeia relatează că a avut nevoie de câțiva ani ca să se hotărască să se implice în această afacere, ea fiind educatoare de profesie.

„Fierăritul e considerat a fi un domeniu mai curând al bărbaților decât a femeilor. Nu este ușor, dar acum spun cu inima deschisă că l-am îndrăgit și sunt gata să aducem afacerea la o nouă etapă de dezvoltare”.

Soții Pascal au devenit încrezători că acest meșteșug poate deveni o afacere.

„Timp de 2 ani am activat pe bază de patentă, iar în februarie 2021 am înregistrat o societate cu răspundere limitată. Până nu demult am lucrat doar cu persoane fizice, dar acum avem printre clienți și persoane juridice”, spune Cătălina.

Atelierul soților Pascal este printre puținele din țară care mai păstrează tradiția prelucrării metalului la cuptorul cu cărbune, orice element din creațiile lor fiind executat sută la sută manual. Cătălina face schița, designul lucrării, iar Victor dă viață desenului

„Unii clienți rămân surprinși, poate chiar șocați de ceea ce facem. Suntem o fierărie autentică, niciun element de decor nu este din comerț”, notează femeia.

Potrivit antreprenorilor, cea mai bună publicitate sunt chiar lucrările lor.

#fierarit #cahul #pasiune #afacere #Antreprenor

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.