Patentarii, înfuriați pe ministerul lui Alaiba: Vom ieși la proteste

Reprezentanții deținătorilor de patentă se arată nemulțumiți de obligativitatea deținerii aparatelor de casă din luna iulie a acestui an. Ei și-au expus revendicările la o nouă rundă de discuții cu Ministerul Economiei.

După runda de discuții, Eleonora Țurcan Herghelegiu reprezentantul deținătorilor de patentă din Căușeni, a declarat că Ministerul Economiei nu le ascultă revendicările și că discuțiile sunt fără rost. „Intenționăm să ieșim la proteste pentru a ne cere dreptul la activitatea în bază de patentă, deoarece autoritățile nu ne aud”.

„Noi de jumătate de an trimitem scrisori către Ministerul Economiei ca într-un final să ne alegem doar cu prelungirea patentei și cu multe surprize și probleme. Ne-am adresat la Președinție și Cancelarie care ne-au redirecționat către Ministerul Economiei care drept răspuns ne-a spus despre extragerea calcarului care demult nu se mai regăsește în legea cu privire la patentă”, a punctat Eleonora Țurcan Herghelegiu.

La rândul său, Olga Ceapchi, consilier raional de la Ștefan-Vodă susține că: „această categorie de cetățeni a devenit ca o rușine statului Republica Moldova. Prelungirea patentei cu doar 6 luni este o potlogărie cu adevărat. Am mizat ca să fim chemați înainte de a fi aprobată legea cu patentele. Se schimbă guvernările dar oamenii rămân cu problemele lor”.

Ministrul economiei, Dumitru Alaiba a spus în cadrul întâlnirii că autoritățile oferă posibilitatea de a crea întreprindere individuală, iar statul oferă prin intermediul ODA un suport de 10 mii de lei pentru achiziția aparatelor de casă.

„Aceasta le oferă posibilitatea comercianților să nu țină borderouri, contabilitate, hârțoage, rapoarte. Aceștia urmează să beneficieze de aparat de casă de generație nouă care este conectat direct la FISC. „O dată în trei luni veți primi o recipisă, se calculează 1% din vânzări – mergeți la poștă sau la bancă pentru a achita. Acest procent probabil este mai puțin decât plătiți pentru patentă. Dacă este să vorbim despre bani, dar în același timp haideți să acceptăm că este o parte din normalitate să ai un mic echipament. Apropo, nu trebuie să plătiți pentru el, pentru că vine subvenționat. Din nou este un efort pe care îl facem pentru acești cinci mii de oameni”, a spus ministrul.

Patentele urmează să expire 1 iulie 2023. Patenta de întreprinzător este în prezent utilizată în activitățile de comerț cu amănuntul la tarabe, tejghele, tonete, în chioșcuri, pavilioane și din autovehicule. De asemenea, este vorba și despre comerțul cu produse alimentare și mărfuri ușor alterabile autohtone, cu condiția respectării cerințelor sanitar-epidemiologice privind depozitarea, păstrarea și comercializarea lor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#aparat de casa #patenta #proteste

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.