Patimile gaziere! Rusia vrea să pedepsească Moldova pentru neutralitate. Sturza: Metanul se va ieftini

Fostul premier și actualul om de afaceri Ion Sturza explică cum se va ieftini gazul, dacă rușii își vor respecta prevederile contractuale.

„Pentru moldoveni, prețul gazului, indiferent dacă îl consumă sau nu, este o temă
„sfântă”. E o cutumă, tradiție impusă de mult timp – gazul însemna confort și prosperitate. Și toate guvernele au considerat important să „împrăștie” țevi pe dealuri”, susține fostul premier.

Potrivit lui, deși multe localități rurale au fost conectate la gaz, consumul lui este infim. Sătenii, chiar și în vremuri cu prețuri „mici”, îl considerau scump și preferau să facă focul „neecologic” cu lemne și cărbune. „Azi cu atât mai mult. De-a lungul timpului, au existat și voci care atenționau asupra faptului că gazul ar putea să devină un lux”.

„Și pentru actuala guvernate gazul este obsesia numărul unul. De departe. Despre orice ai discuta, totul se rezumă la: „Vom avea gaz? Și dacă da, la ce preț? Risc să fac o prognoză – vom avea!”, a punctat Sturza.

Alta este problema – la ce preț? Dacă rușii își onorează contractul, vom avea la un preț nesperat de bun. Mult sub cel al ungurilor sau al sârbilor.

„Încerc să explic de ce. La începutul anului, visul guvernării a fost să se păstreze formula veche – 50% prețul de piață la gaz și 50% prețul bazat pe prețul petrolului. În timpul când prețul gazului era sub 100 USD, toți cârcotașii îi învinuiau pe „foștii” că au negociat prost. Nu, au negociat cum au putut”, a precizat fostul premier.

Omu de afaceri afirmă că anume cu acest mandat maximum a plecat domnul Spânu la Gazprom. Răspunsul a fost: „Niet”! Prețul pieței, care între timp explodase și fără război. S-a intervenit la Kozak. Răspunsul – „Cu plăcere. Implementează Moldova planul meu de „reglementare” transnistreană și primiți o reducere de 50%”. Care plan? Federație asimetrică, veto separatiștilor pe teme importante de politică externă și… recunoașterea datoriei transnistrenilor, la acel moment de vreo 8(!) miliarde de dolari. Moldova a răspuns: „Niet”! Și totul a intrat în impas. În acel moment, Maia Sandu a decis să „sune o prietenă” – Angela Merkel. Doamna cancelar a fost extrem de înțelegătoare și l-a sunat, la rândul ei, pe Vladimir Putin. Și s-a produs miracolul – Gazpromul a propus (acceptat)o formulă nesperată – vara 70% prețul de piață la gaz și 30% la petrol. Din octombrie, invers. Nu trebuie să fii mare matematician ca să vezi că la cotațiile de azi este un preț foarte avantajos. Ar reduce prețul pentru consumatorii finali pe timp de iarnă cel puțin la jumătate!

„Realitatea astăzi este că din momentul semnării contractului s-au întâmplat multe. Războiul, în primul rând. Evident, rușii ar dori să iasă din contract. Astfel pedepsind Moldova pentru „neutralitate”. Ce îi mai ține este Transnistria. Întreruperea livrării gazului ar însemna o catastrofă umanitară pentru separatiști cu tot cu russkii mir al lor.
Așa că formula este nesperat de bună, inclusiv în comparație cu cea veche!
Aaa! Că în cifre absolute este mai mare, e evident și nu trebuie să speculăm (dezechilibrat). Așa-numitele cotații ale gazului bazate pe „bursa” de la Amsterdam sunt o aberație. O speculație criminală manipulată la greu de Gazprom. Sper, UE în al 12-lea ceas să-și dea seama și să ia măsuri”, a menționat Sturza.

#Sturza #gaz #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Sectorul bancar din Republica Moldova a încheiat luna octombrie 2025 cu un profit cumulat de 3,84 miliarde de lei cu 18,5% ai mult față de perioada similară a anului precedent, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei.

Lider detașat la capitolul profit este BC „Moldova-Agroindbank” S.A. (MAIB), cu un rezultat de aproximativ 1,54 miliarde de lei, echivalentul a circa 40% din profitul total al sectorului. Pe locul doi se află BC „Moldindconbank” S.A., cu un profit de circa 1,16 miliarde de lei (aproximativ 30% din total), iar topul este completat de B.C. „Victoriabank” S.A., cu aproximativ 419 milioane de lei (circa 11%). Împreună, aceste trei bănci cumulează peste 80% din profitul înregistrat de întregul sistem bancar.

OTP Bank S.A. a înregistrat un profit de circa 414 milioane de lei, urmată de „FinComBank” S.A. (aproximativ 121 milioane de lei), B.C. „EXIMBANK” S.A. (circa 74 milioane de lei) și B.C. „ENERGBANK” S.A. (aproximativ 38,5 milioane de lei). Băncile mai mici din sistem – B.C. „ProCredit Bank” S.A., BC „EuroCreditBank” S.A. și B.C. „COMERTBANK” S.A. – au raportat, la rândul lor, profituri pozitive, însă cu ponderi reduse în totalul sectorului.

BNM susține că băncile sunt bine capitalizate, cu un nivel total al capitalurilor proprii de circa 29,7 miliarde de lei și active de aproape 183 miliarde de lei.