Patimile gaziere! Rusia vrea să pedepsească Moldova pentru neutralitate. Sturza: Metanul se va ieftini

Fostul premier și actualul om de afaceri Ion Sturza explică cum se va ieftini gazul, dacă rușii își vor respecta prevederile contractuale.

„Pentru moldoveni, prețul gazului, indiferent dacă îl consumă sau nu, este o temă
„sfântă”. E o cutumă, tradiție impusă de mult timp – gazul însemna confort și prosperitate. Și toate guvernele au considerat important să „împrăștie” țevi pe dealuri”, susține fostul premier.

Potrivit lui, deși multe localități rurale au fost conectate la gaz, consumul lui este infim. Sătenii, chiar și în vremuri cu prețuri „mici”, îl considerau scump și preferau să facă focul „neecologic” cu lemne și cărbune. „Azi cu atât mai mult. De-a lungul timpului, au existat și voci care atenționau asupra faptului că gazul ar putea să devină un lux”.

„Și pentru actuala guvernate gazul este obsesia numărul unul. De departe. Despre orice ai discuta, totul se rezumă la: „Vom avea gaz? Și dacă da, la ce preț? Risc să fac o prognoză – vom avea!”, a punctat Sturza.

Alta este problema – la ce preț? Dacă rușii își onorează contractul, vom avea la un preț nesperat de bun. Mult sub cel al ungurilor sau al sârbilor.

„Încerc să explic de ce. La începutul anului, visul guvernării a fost să se păstreze formula veche – 50% prețul de piață la gaz și 50% prețul bazat pe prețul petrolului. În timpul când prețul gazului era sub 100 USD, toți cârcotașii îi învinuiau pe „foștii” că au negociat prost. Nu, au negociat cum au putut”, a precizat fostul premier.

Omu de afaceri afirmă că anume cu acest mandat maximum a plecat domnul Spânu la Gazprom. Răspunsul a fost: „Niet”! Prețul pieței, care între timp explodase și fără război. S-a intervenit la Kozak. Răspunsul – „Cu plăcere. Implementează Moldova planul meu de „reglementare” transnistreană și primiți o reducere de 50%”. Care plan? Federație asimetrică, veto separatiștilor pe teme importante de politică externă și… recunoașterea datoriei transnistrenilor, la acel moment de vreo 8(!) miliarde de dolari. Moldova a răspuns: „Niet”! Și totul a intrat în impas. În acel moment, Maia Sandu a decis să „sune o prietenă” – Angela Merkel. Doamna cancelar a fost extrem de înțelegătoare și l-a sunat, la rândul ei, pe Vladimir Putin. Și s-a produs miracolul – Gazpromul a propus (acceptat)o formulă nesperată – vara 70% prețul de piață la gaz și 30% la petrol. Din octombrie, invers. Nu trebuie să fii mare matematician ca să vezi că la cotațiile de azi este un preț foarte avantajos. Ar reduce prețul pentru consumatorii finali pe timp de iarnă cel puțin la jumătate!

„Realitatea astăzi este că din momentul semnării contractului s-au întâmplat multe. Războiul, în primul rând. Evident, rușii ar dori să iasă din contract. Astfel pedepsind Moldova pentru „neutralitate”. Ce îi mai ține este Transnistria. Întreruperea livrării gazului ar însemna o catastrofă umanitară pentru separatiști cu tot cu russkii mir al lor.
Așa că formula este nesperat de bună, inclusiv în comparație cu cea veche!
Aaa! Că în cifre absolute este mai mare, e evident și nu trebuie să speculăm (dezechilibrat). Așa-numitele cotații ale gazului bazate pe „bursa” de la Amsterdam sunt o aberație. O speculație criminală manipulată la greu de Gazprom. Sper, UE în al 12-lea ceas să-și dea seama și să ia măsuri”, a menționat Sturza.

#Sturza #gaz #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.