VIDEO Drumul de milioane de la Leova! Spînu explică de ce fiecare kilometru costă 1 mil. de euro

Drumul de 3,5 km care va asigura accesul la podul plutitor peste râul Prut de la Leova va costa 3,5 mil. de euro pe km. Este cel mai scump drum din Republica Moldova. Ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu susține că prețul ridicat se datorează faptului că este un drum nou.

„Este un drum nou. Nu se reabilitează un drum vechi. Se construiește de la zero. Este vorba de resurse pentru spațiul de amenajare pentru trecerea frontierei, platforme pentru mașini. Vedeți care este situația la celelalte puncte de trecere a frontierei toarte mașinile stau în rând pentru că lipsesc acele platforme de staționare”, a punctat Spînu.

Autoritățile susține că podul plutitor de la Leova urmează să fie deschis la sfârșitul lunii noiembrie.

Un calcul elementar arată că un kilometru de drum va costa circa 70 milioane lei. Se pare că acesta este cel mai scump segment de drum din istoria recentă a Moldovei.

Potrivit unui Acord între Guvernul Republicii Moldova și Guvernul României, un nou punct de trecere a frontierei de stat Leova – Bumbăta urmează a fi deschis traficului internațional rutier, pe segmentul moldo-român.

Pentru instituirea şi amenajarea acestui punct, în rectificarea bugetară sunt prevăzute alte 8,4 milioane lei. Astfel costurile trec deja de 260 milioane lei.

#leova #drum #pod

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.

#dezastru #educatie #elevi