VIDEO Drumul de milioane de la Leova! Spînu explică de ce fiecare kilometru costă 1 mil. de euro

Drumul de 3,5 km care va asigura accesul la podul plutitor peste râul Prut de la Leova va costa 3,5 mil. de euro pe km. Este cel mai scump drum din Republica Moldova. Ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu susține că prețul ridicat se datorează faptului că este un drum nou.

„Este un drum nou. Nu se reabilitează un drum vechi. Se construiește de la zero. Este vorba de resurse pentru spațiul de amenajare pentru trecerea frontierei, platforme pentru mașini. Vedeți care este situația la celelalte puncte de trecere a frontierei toarte mașinile stau în rând pentru că lipsesc acele platforme de staționare”, a punctat Spînu.

Autoritățile susține că podul plutitor de la Leova urmează să fie deschis la sfârșitul lunii noiembrie.

Un calcul elementar arată că un kilometru de drum va costa circa 70 milioane lei. Se pare că acesta este cel mai scump segment de drum din istoria recentă a Moldovei.

Potrivit unui Acord între Guvernul Republicii Moldova și Guvernul României, un nou punct de trecere a frontierei de stat Leova – Bumbăta urmează a fi deschis traficului internațional rutier, pe segmentul moldo-român.

Pentru instituirea şi amenajarea acestui punct, în rectificarea bugetară sunt prevăzute alte 8,4 milioane lei. Astfel costurile trec deja de 260 milioane lei.

#leova #drum #pod

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Criptomonedele și alte active digitale vor avea reguli clare de funcționare în Moldova, dacă Parlamentul va adopta proiectul de lege aprobat de Guvern. Documentul stabilește, pentru prima dată, cine poate emite și tranzacționa criptoactive, ce obligații vor avea companiile din domeniu și ce măsuri vor fi aplicate pentru protejarea investitorilor.

Proiectul introduce un cadru legal dedicat pieței criptoactivelor și transpune parțial Regulamentul european privind piețele criptoactivelor (MiCA). Supravegherea domeniului va fi împărțită între Banca Națională a Moldovei și Comisia Națională a Pieței Financiare, care vor autoriza și monitoriza participanții la piață.

Noile reguli obligă companiile să ofere informații complete și corecte despre produsele pe care le lansează și să respecte cerințe stricte de transparență. În același timp, legea introduce măsuri pentru prevenirea manipulării pieței, utilizării informațiilor privilegiate și combaterii spălării banilor, astfel încât tranzacțiile cu criptoactive să se desfășoare într-un mediu mai sigur.

Proiectul împarte criptoactivele în trei categorii: tokenuri de monedă electronică, care își mențin valoarea în raport cu o monedă oficială, tokenuri raportate la active, care sunt legate de valoarea unuia sau mai multor active, și alte tipuri de criptoactive, inclusiv tokenurile utilitare.

În același timp, legea nu se va aplica NFT-urilor și nici activelor digitale care sunt deja încadrate ca instrumente financiare, depozite, produse de asigurare, fonduri de pensii sau sisteme de securitate socială.

O noutate importantă este obligația emitenților de a publica o „carte albă” (white paper) înainte de lansarea unui criptoactiv. Aceasta va trebui să conțină informații despre proiect, tehnologia utilizată, riscurile investiției și drepturile cumpărătorilor, inclusiv avertismentul că un criptoactiv își poate pierde parțial sau chiar integral valoarea și că nu este garantat de schema de garantare a depozitelor.

Proiectul prevede și câteva excepții. De exemplu, obligația publicării unei cărți albe nu va exista pentru ofertele adresate unui număr mai mic de 150 de persoane dintr-un stat sau pentru cele cu o valoare totală de până la 1 milion de euro într-o perioadă de 12 luni.

Inițiativa legislativă urmează să fie examinată de către Parlament.

#piața cripto #proiect de lege #criptoactive