Pe ce nu cheltuie banii oamenii bogați? 3 milionari dezvăluie secretele

Jay Leno, Graham Stephan și Barbara Corcoran sunt milionari, ei își permit o mulțime de lucruri, dar totuși de la unele se abțin. Iată pe ce refuză milionarii să cheltuie banii.

Jay Leno refuză să cheltuie pe haine

Jay Leno, care cândva era gazda „Tonight Show”, adoră să cumpere și să colecteze mașini. În același timp el refuză să cheltuie banii pe haine.

„Pur și simplu nu mă interesează hainele. Pentru mine, mi se pare o pierdere completă de bani. Vreau doar să am suficiente haine pentru a acoperi legal ce părți trebuie să acoper. ”

Chiar și după ce Leno a început să câștige milioane, nu și-a schimbat obiceiurile în materie de bani. De fapt, el nu a cheltuit încă nici un ban din ce a câștigat la „Tonight Show”.

Graham Stephan urăște să cumpere cafea și să cheltuie banii pe haine de designer

Milionarul de pe YouTube, Graham Stephan, care câștigă până la 220.000 de dolari pe lună, se simte fericit că își face cafeaua acasă.

„Cred că mărirea cafelei la Starbucks și Coffee Bean și la multe dintre aceste locuri este absolut ridicolă, așa că o fac acasă cu 20 de cenți”, spune el pentru CNBC Make It.

La fel ca Leno, lui Graham Stephan nu-i place să cheltuie mulți bani pe haine:

„Îmbrăcămintea de designer este unul dintre acele lucruri pe care nu voi cheltui niciodată bani. Pur și simplu nu văd rostul de a cheltui 700 de dolari pentru pantofii Gucci atunci când puteți merge la Aldo sau Call It Spring sau H&M și puteți obține pantofi foarte asemănători la un preț mult mai mic.”

Barbara Corcoran nu va plăti niciodată pentru biletele din prima clasă la avion

Barbara Corcoran, respectă clasa economică atunci când vine vorba de zbor:

„Nu voi cheltui niciodată bani pentru o clasă business sau un bilet de primă clasă.”

Corcoran, care și-a făcut avere în domeniul imobiliar, nu urcă într-un zbor fără o masă gourmet preambalată. Ea își ia mereu fructe proaspete, brânză, o baghetă sau un croissant și „întotdeauna o sticlă mică de vin”, spune ea, „pe care, desigur, nu o poți aduce prin securitate, dar o poți obține la Shake Shack din aeroport. ”

#pe ce refuza #milionari #cheltuieli

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.