Pentagonul trimite două sisteme avansate de rachete sol-aer în Ucraina

Departamentul american al Apărării încearcă să accelereze livrarea către Ucraina a două sisteme avansate de rachete sol-aer, în condiţiile în care Rusia a folosit din ce în ce mai mult drone furnizate de Iran, care explodează la impact, pentru a bombarda oraşele şi infrastructura ucrainene.

Departamentul de Stat a declarat că dronele reprezintă o încălcare a unei rezoluţii a Consiliului de Securitate al ONU care restricţionează anumite transferuri de arme către sau dinspre Iran.

Efortul Pentagonului este doar cea mai recentă dovadă a unui nou impuls urgent al SUA şi al aliaţilor săi de a ajuta Ucraina să construiască un sistem cuprinzător de apărare aeriană şi antirachetă pentru a se proteja împotriva acestor drone, care au ucis patru persoane într-un atac asupra Kievului luni.

Dronele au devenit o problemă din ce în ce mai urgentă pentru Ucraina, care a atras condamnarea SUA.

Luni, Departamentul de Stat a declarat că dronele reprezintă o încălcare a unei rezoluţii a Consiliului de Securitate al ONU care restricţionează anumite transferuri de arme către sau dinspre Iran.

În condiţiile în care rezervele sale de muniţie de precizie se pare că se epuizează, Moscova a apelat la aceste drone pentru a-şi menţine capacitatea de a lovi ţinte de mare valoare – şi de a teroriza oraşele ucrainene – de la distanţă, spun analiştii occidentali. În ultimele zile, acestea au fost folosite pentru a lovi infrastructura energetică.

Spre deosebire de dronele militare mai tradiţionale, mai mari şi mai rapide, care se întorc la bază după ce lansează rachete, dronele furnizate de Iran sunt proiectate să se prăbuşească pe o ţintă şi să explodeze, detonându-şi focosul şi distrugând dronele în acest proces. Acestea sunt mai mici şi mai uşor de controlat decât rachetele de croazieră.

Statele Unite nu ştiu exact câte drone a furnizat Iranul Rusiei, dar analiştii militari spun că numărul este în mod clar substanţial.
Rusia a tras 43 de focuri numai luni, dintre care 37 au fost doborâte de sistemele de apărare aeriană, potrivit Forţelor Aeriene ucrainene. Un oficial american din domeniul apărării a estimat că numărul total este de ordinul sutelor.

#HIMARS #racheta #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statele Unite au început să aplice un tarif vamal unilateral de 10% pentru toate importurile provenite din numeroase țări, marcând o ruptură majoră față de sistemul global de comerț bazat pe acorduri reciproce, instaurat după al Doilea Război Mondial, notează Reuters.

Noile tarife au intrat în vigoare sâmbătă, la 12:01 (ora coastei de est), î n toate porturile maritime, aeroporturile și depozitele vamale din SUA. Săptămâna viitoare vor intra în vigoare și tarife suplimentare – cuprinse între 11% și 50% – pentru bunurile din 57 de țări, printre care China, Uniunea Europeană și Israel.

„Este cea mai importantă decizie comercială din viața noastră”, a declarat Kelly Ann Shaw, avocat specializat în comerț internațional și fost consilier la Casa Albă. „Este un cutremur în regulile jocului global”, a adăugat ea.

Decizia lui Trump a avut un efect devastator asupra piețelor financiare: indicele S&P 500 a pierdut 5.000 de miliarde de dolari în doar două zile, în timp ce prețurile petrolului și ale materiilor prime au scăzut brusc din cauza temerilor privind o nouă recesiune mondială.

Tariful de 20% se va aplica produselor din UE. Produsele din China vor fi taxate cu 34%, ceea ce ridică nivelul total al tarifelor impuse de Trump asupra importurilor chinezești la 54%. Israelul se va confrunta cu un tarif de 17%. Vietnamul, vizat cu un tarif de 46%, a acceptat să discute un acord cu SUA. Japonia ar putea fi afectată de o taxă de 24%. Taiwanul a trimis oficiali în SUA pentru negocieri.
Canada și Mexicul sunt scutite de noile tarife, dar rămân afectate de altele mai vechi, de 25%.

Un buletin al Vămii SUA prevede o perioadă de grație de 51 de zile pentru mărfurile deja încărcate spre SUA înainte de ora intrării în vigoare, cu condiția să ajungă până la 27 mai.

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a declarat pe platforma X că „războiul comercial nu este în interesul nimănui” și a cerut unitate în fața crizei. Premierul britanic Keir Starmer a spus că este pregătit să susțină afacerile britanice cu o „politică industrială robustă”, în timp ce urmărește obținerea unui acord comercial cu SUA care să excludă Regatul Unit de la noile tarife.

Premierul israelian Benjamin Netanyahu va merge la Washington duminică pentru discuții directe cu Trump, în timp ce presa din Japonia a relatat că premierul Shigeru Ishiba cere o discuție telefonică urgentă cu liderul american.

Deși ordinul prezidențial prevede excepții pentru aproximativ 1.000 de categorii de produse – inclusiv medicamente, uraniu și semiconductori – administrația Trump analizează extinderea tarifelor inclusiv asupra unora dintre acestea.

Elon Musk, apropiat al lui Trump, a declarat în cadrul unui eveniment politic din Italia că speră într-un viitor cu „tarife zero” între SUA și Europa.