„Performanță” feroviară! În anul 2023 ajungi mai greu cu trenul la București decât acum un secol

27 Apr. 2023, 11:39
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
27 Apr. 2023, 11:39 // Actual //  bani.md

La 10 septembrie 1931 a fost pus în circulație rapidul „Unirea”, care se pornea la 6:10 dimineața din București pentru a ajunge la Chișinău la ora 14:30, potrivit imaginilor publicate de „Memoria Chișinăului”.

Astfel, în anul 1931 durata călătoriei de la Chișinău la București era de 8 ore 20 de minute, în timp ce în 2023 e de 13 ore. Trenul pornește din Chișinău la ora 17:20 și ajunge la 6:17 la București.

În prezent, trenul Chișinău – București ajuns la Ungheni îi sunt schimbate boghiurile (n.r. cuplu de patru roţi la vagon) din cauza ecartamentului (n.r. distanţa dintre feţele interioare ale celor două şine pe care rulează trenul) diferit existent dintre Republica Moldova și România. Căile ferate se împart în cele cu ecartament normal, de 1.435 milimetri, caracteristic celor mai multe ţări europene, asiatice şi africane, diferite însă de cele din spaţiul ex-sovietic, unde sunt specifice căi ferate ce au ecartament larg de 1.524 milimetri.

Practic, odată ajunse la Ungheni, trenurile sunt ridicate cu ajutorul unor sisteme speciale, operaţiune după care urmează schimbarea boghiurilor nepotrivite cu unele în conformitate cu cerinţele tehnice din UE. Totul poate dura chiar şi 45 de minute, timp în care călătorii se află în vagoanele trenului. S-a ajuns aici după ce în anul 1944, căile ferate din Basarabia au fost reconstruite după modelul rusesc, cu ecartament de 1.524 mm, mai larg decât cel european de 1.435 mm.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

26 Apr. 2026, 10:21
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
26 Apr. 2026, 10:21 // Actual //  Ursu Victor

Tranzitul prin Strâmtoarea Ormuz a devenit practic imposibil, iar revenirea la un regim normal de transport ar putea dura luni de zile, avertizează armatorii și analiștii internaționali.
Situația s-a deteriorat rapid în ultimele săptămâni. După o perioadă de tensiuni crescânde și perturbări în unul dintre cele mai importante noduri energetice ale lumii, președintele SUA, Donald Trump, declara la începutul lunii aprilie că Washingtonul ar putea „deschide ușor” strâmtoarea și relua fluxurile de petrol. La doar trei săptămâni distanță, realitatea din teren este opusă: SUA au impus o blocadă asupra navelor asociate Iranului, iar Iran a răspuns prin intensificarea controlului militar și utilizarea așa-numitei „flote de țânțari”.

În prezent, numărul tranzitelor zilnice a scăzut aproape la zero, față de aproximativ 135 de nave în perioadele normale. Navele comerciale sunt prinse între controalele stricte ale Corpul Gardienilor Revoluției Islamice și interceptările tot mai frecvente ale navelor de către forțele americane, inclusiv în afara Golfului Persic.
Reprezentanții industriei maritime spun că blocada a amplificat riscurile și incertitudinea în regiune. „Ceea ce fac SUA extinde zona de risc pentru nave. Situația a devenit și mai imprevizibilă”, a declarat Rajalingam Subramaniam, directorul companiei Fleet Management Limited, menționând că peste 400 de marinari ai firmei sunt blocați în zonă.

Strâmtoarea Ormuz, coridor vital care leagă producătorii de petrol și gaze din Golful Persic de restul lumii, a devenit epicentrul tensiunilor în conflictul din ultimele săptămâni. Potrivit experților de la Center for a New American Security, situația este folosită ca instrument de presiune geopolitică, în timp ce Iranul își demonstrează capacitatea de a afecta economia globală.

Impactul economic este deja semnificativ. Producția de petrol în statele din Golful Persic a scăzut cu aproximativ 57% față de nivelurile de dinaintea conflictului, potrivit estimărilor Goldman Sachs. Chiar și în cazul redeschiderii complete a strâmtorii, revenirea la normal ar putea dura luni, iar recuperarea ar putea fi doar parțială.