Pericolul Chinei ce pândește Europa: Beijingul s-a infiltrat în țări NATO, punând mâna pe infrastructura cheie

30 Iun. 2023, 05:50
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
30 Iun. 2023, 05:50 // Actual //  bani.md

Dacă bătrânului continent i-au trebuit peste două decenii să-și dea seama de dependența toxică de energia Rusiei, iată că în prezent Europa a descoperit o nouă problemă cu implicații majore. Astfel, analiștii au dezvăluit că China și Hong Kong dețin infrastructură critică cheie în Marea Britanie, dar și în Uniunea Europeană.

Investitorii din China și Hong Kong dețin participații importante în Marea Britanie la UK Power Networks, aeroportul Heathrow din Londra, Northumbrian Water și Hinkley Point C Nuclear Plant, potrivit iNews.
Cel mai mare furnizor de apă din Marea Britanie, care are datorii de 14 miliarde de lire sterline, este în discuții cu Trezoreria despre o posibilă salvare. În timp ce guvernul elaborează planuri pentru a prelua compania în proprietate publică temporară, Thames Water a confirmat că lucrează cu acționarii pentru a-și asigura numerarul de care are nevoie.

Analiștii și comentatorii au subliniat eșecurile mai ample ale privatizării, al cărei model beneficiază în principal investitorilor internaționali. În cazul Thames Water, aceasta include China.

Compania de investiții din China (CIC), deținută de stat, despre care se estimează că are active globale în valoare de 1,35 miliarde de dolari (1,07 miliarde de lire sterline), a deținut o participație de 8,7% în Thames Water – acum în valoare de 1,4 miliarde de lire sterline – în ultimii 11 ani.

CIC deține, de asemenea, un pachet majoritar în Logicor, compania europeană de depozitare și logistică cu o piață uriașă în Marea Britanie, cu o rețea de distribuție care deservește companii precum Asos, PrettyLittleThing și M&S. Investițiile CIC în Marea Britanie sunt estimate la 17,75 miliarde de lire sterline.

Aproape 200 de companii britanice fie sunt controlate de investitori chinezi, fie îi au drept acționari minoritari, cu investiții în valoare totală de 134 de miliarde de lire sterline, a raportat The Times în 2021.
China și-a extins investițiile în întreaga lume, în special după criza financiară globală din 2008, când a achiziționat participații într-o serie de infrastructuri critice din UE, inclusiv porturi, aeroporturi, rețele electrice, parcuri eoliene și solare și rețele de telecomunicații, potrivit un raport al Parlamentului European.

”Deținerea totală sau parțială de către China a unui număr mare de active strategice de infrastructură din Uniunea Europeană a crescut semnificativ expunerea UE la o țară din afara UE cu un istoric de a-și arma amprenta economică globală în creștere pentru a atinge obiectivele politice”, se arată într-un raport din decembrie 2022.

Alte investiții făcute de China în țări NATO, includ un pachet majoritar de acțiuni la Noatum Port Holdings din Spania, care operează terminale de containere în Valencia și Bilbao, de către Cosco Shipping Ports, cu sediul în Hong Kong.

Controlul deplin al parcului eolian Barchín del Hoyo din Cuenca, Spania, de către China Huadian Corp. Participația majoritară a China Three Gorges Corporation în parcul eolian offshore Meerwind Sued/Ost din Germania. Participație minoritară la Terminal Link de către China Merchants Port Holdings, care operează în Marsilia, Franța.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

19 Nov. 2026, 11:19
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
19 Nov. 2026, 11:19 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Energia electrică importată de Republica Moldova din România și Ucraina s-a scumpit cu 34,5% în trimestrul III 2026, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut și a ajuns la un preț mediu de 3,26 lei/kWh. În același timp, gradul de încasare a facturilor a coborât la 92,8%, față de 98,5% în trimestrul III 2025, arată raportul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică privind monitorizarea pieței energiei electrice.

Potrivit documentului, prețul mediu al energiei importate a crescut de la 2,43 lei/kWh în trimestrul III 2025 la 3,26 lei/kWh în aceeași perioadă din 2026. Astfel, fiecare kilowatt-oră cumpărat din exterior a costat furnizorii cu aproximativ 84 de bani mai mult decât în urmă cu un an.

Deși volumele de energie achiziționate din România și Ucraina s-au redus cu 18,8%, de la 710,4 milioane kWh la 576,9 milioane kWh, cheltuielile furnizorilor pentru aceste importuri au crescut cu 9,2%, ajungând la 1,88 miliarde de lei.

Scumpirea energiei importate a fost compensată parțial de creșterea achizițiilor din surse interne, inclusiv regenerabile. Cantitatea de energie procurată local de furnizorii analizați a crescut cu 47,9%, de la 314,9 milioane kWh la 465,8 milioane kWh. Prețul mediu al acesteia a constituit 2,04 lei/kWh, fiind considerabil mai mic decât cel al energiei importate.

Cu toate acestea, costul mediu de achiziție a energiei electrice de către furnizori a urcat de la 2,28 lei/kWh la 2,72 lei/kWh, ceea ce reprezintă o majorare de 19,4% într-un singur an.

Paradoxal, în timp ce energia cumpărată de furnizori s-a scumpit, prețul mediu facturat consumatorilor finali a înregistrat o reducere. Acesta a coborât de la 3,70 lei/kWh în trimestrul III 2025 la 3,43 lei/kWh în trimestrul III 2026, în scădere cu 7,4%.

În cazul consumatorilor casnici, prețul mediu facturat a scăzut de la 3,96 lei/kWh la 3,67 lei/kWh, în timp ce pentru consumatorii noncasnici s-a redus de la 3,52 lei/kWh la 3,26 lei/kWh.

În ceea ce privește încasările pentru facturi, gradul general de încasare pentru energia electrică livrată a coborât de la 98,5% la 92,8%. În cazul Premier Energy, indicatorul a scăzut de la 97,5% la 90,5%, în timp ce la Furnizarea Energiei Electrice Nord acesta a constituit 99,5%, față de 101,4% în perioada corespunzătoare din 2025.

Raportul ANRE mai arată că valoarea energiei electrice achiziționate de furnizori a crescut cu 21,4%, de la 2,33 miliarde de lei la 2,83 miliarde de lei. În schimb, valoarea energiei facturate consumatorilor finali s-a redus cu 4,1%, până la 3,66 miliarde de lei.

În ceea ce privește structura achizițiilor pe piața angro, România a asigurat 36,4% din energia procurată, Ucraina – 29%, iar sursele locale, inclusiv centralele regenerabile și cele de termoficare, aproximativ 35%.

ANRE explică majorarea prețurilor de procurare prin scumpirea energiei pe piețele regionale, pe fondul crizei hidrologice. Evoluția ascendentă a continuat pe parcursul trimestrului III, iar în septembrie prețul mediu al tranzacțiilor pe piața angro a ajuns la 2,59 lei/kWh.