Podul flotant de la Leova-Bumbăta! Câți moldoveni l-au traversat

Activitatea punctului de trecere a frontierei (PTF) Leova-Bumbăta are loc în regim obișnuit. Timp de mai bine de o lună de când a fost lansat traficul transfrontalier, aproape 6 mii de persoane și peste 2 mii de unități de transport au trecut granița moldo-română peste primul pod dat în exploatare în ultimii 13 ani, care unește cele două maluri ale Prutului, anunță Ministerul de Ineterne.

Întrucât traversarea frontierei la Leova se face pe un pod de pontoane, periodic au loc lucrări de ajustare a nivelului acestuia în raport cu nivelul apei Prutului. Echipele comune ale Ministerului Apărării Republicii Moldova și Ministerului Apărării Naționale al României întreprind aceste lucrări pe parcursul nopții, așa încât să nu fie perturbat regimul obișnuit de activitate al PTF.

Pentru cei aproape 800 de mii de cetățeni din raioanele Leova, Cantemir, Hâncești, Cimișlia, U.T. Găgăuzia, Basarabeasca, Căușeni, Ialoveni, Anenii Noi și Ștefan Vodă, podul de la Bumbăta este cea mai scurtă cale de acces spre România și spațiul UE, mai ales acum în perioada vacanțelor. La momentul actual, locuitorii acestor raioane pot realmente să ajungă pe teritoriul Uniunii Europene în decurs de aproximativ o oră, fiind siguri că nu vor sta în cozi de așteptare la frontieră.

PTF Leova-Bumbăta, realizat în comun de Guvernul Republicii Moldova și Guvernul României, a fost deschis circulației internaționale pe segmentul moldo-român pentru a fluidiza traficul transfrontalier dintre RM și țările UE. La această etapă, circulația se face între orele 08.00 și 20.00. Pentru mijloacele de transport este instituită limita de greutate de 3,5 tone.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bumbata #leova #pod

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Tinerii din Malta, Luxemburg și Belgia sunt cei mai înstăriți din Europa, în timp ce germanii se află surprinzător în a doua jumătate a clasamentului, cu o avere de trei ori mai mică decât cea a italienilor de aceeași vârstă. Datele reies din Sondajul privind Finanțarea și Consumul Gospodăriilor (HFCS), realizat de Banca Centrală Europeană și analizat de Euronews.

Potrivit studiului, averea netă mediană a persoanelor cu vârste între 16 și 34 de ani din zona euro este de 24.600 de euro, echivalentul a doar 18% din averea mediană a populației generale, estimată la 140.100 de euro.

Diferențele dintre state sunt însă mari. În Malta, tinerii au o avere mediană de 257.500 de euro, urmați de Luxemburg cu 135.000 de euro și Belgia cu 97.200 de euro. La polul opus se află Finlanda, unde averea netă mediană este de doar 5.700 de euro.

Clasamentul mai arată că tinerii din Croația (82.000 de euro), Slovacia (74.600 de euro), Estonia (62.200 de euro), Cehia (59.900 de euro) și Lituania (59.600 de euro) au acumulat averi importante, chiar dacă veniturile din aceste țări sunt considerabil mai mici decât media Uniunii Europene.

Una dintre cele mai interesante concluzii este diferența dintre Italia și Germania. Tinerii italieni dețin o avere mediană de 53.500 de euro, de aproximativ trei ori mai mare decât cea a tinerilor germani, estimată la doar 17.600 de euro.

Deși Republica Moldova nu este inclusă în studiul BCE, mai mulți indicatori sugerează că averea netă a tinerilor este considerabil sub nivelul statelor din zona euro. Salariul mediu brut în primul trimestru din 2026 a fost de 15.987 de lei (aproximativ 810 euro), de câteva ori mai mic decât în statele vest-europene. Totodată, transferurile de bani de peste hotare au ajuns la circa 1,5 miliarde de dolari anual, echivalentul a aproximativ o șeptime din PIB, iar în 2025 acestea au reprezentat 7,2% din veniturile gospodăriilor, ceea ce arată că multe familii continuă să depindă de sprijinul rudelor din străinătate.

Profesorul Fabian Pfeffer, de la Universitatea LMU din München, avertizează că averea acumulată la începutul vieții adulte nu reflectă doar eforturile individuale. Potrivit acestuia, factorii decisivi sunt sprijinul oferit de familie, donațiile și moștenirile, accesul la credite ipotecare, gradul de îndatorare și posibilitatea de a cumpăra o locuință.

„La această vârstă, o avere privată ridicată nu este doar rezultatul realizărilor individuale. Este și o poveste despre familie și despre instituții”, a explicat expertul pentru Euronews.

În opinia sa, achiziționarea primei locuințe reprezintă momentul în care cei mai mulți tineri încep să acumuleze avere în mod semnificativ, însă acest pas depinde, în multe cazuri, de ajutorul familiei și de condițiile oferite de piața imobiliară și sistemul financiar.