Peste 100.000 de euro venit lunar! TOP 10 milionari – candidați la funcția de deputat

Unii candidații la funcția de deputat din partea celor 23 de concurenți electorali, antrenați în cursa electorală se pare duc o viață „ca-n poveste” și sunt milionari în lei. Cel puțin așa arată datele colectate și însumate din declarațiile de avere și veniturile pe care le raportează. Asociația pentru Democrație Participativă (ADEPT) a analizat veniturile candidaților și a întocmit o listă a milionarilor care vor să ajungă deputați în Parlament.

Pe prima poziție al topului este fosta pretendentă la șefia Guvernului, înaintată în primăvara acestui an de către PSRM, Mariana Durleșteanu, actuală candidată la parlamentare pe lista Partidului Legii și Dreptății, care ar avea o avere de 26,5 milioane de lei.

Aceasta este urmată de Renato Usatîi cu 16,5 milioane de lei, Alexandru Covalenco, candidat AUR – puțin peste 13 milioane de lei, Denis și Svetlana Ulanov, Partidul Șor – 10,8 milioane de lei, Adrian Lebedinschi, BECS – 9,3 milioane de lei, Andrei Spînu PAS – 8,9 milioane de lei, Gheorghe Cavcaliuc, PACE – 6,3 milioane de lei, Valentin Gaidarji, candidat PACE – 5,8 milioane de lei, Ion Șpac, candidat PAS – 4,8 milioane de lei și Olesea Stamate, candidată PAS – 4,8 milioane de lei.

ADEPT scrie că, din punct de vedere al bunăstării candidaților la funcția de deputat, venitul mediu lunar pentru toți candidații înscriși în cursa electorală este de 17,100 de lei.

Zero venituri pentru ultimii doi ani au declarat 264 de candidați.

Cei mai mulți candidați fără venituri – 47 (sau 89%) apar pe lista Partidului „NOI”, care are și cel mai modest venit mediu per candidat – de 1 022 de lei.

Cei mai înstăriți candidați se află pe lista PAS, venitul mediu per candidat PAS fiind de 35 607 mii de lei.

În cazul a 158 de candidați venitul pentru ultimii doi ani depășește 1 000 000 de lei, mai mult de 2000 euro pe lună.

#Oameni bogați Moldova #milionari Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a anunțat că va demisiona pe 7 februarie 2027, cu aproape nouă luni înainte de expirarea mandatului său. Decizia, făcută publică joi, 29 octombrie, vine într-o perioadă complicată pentru economia europeană și deschide negocierile pentru desemnarea unui nou lider al instituției care stabilește dobânzile în zona euro.

Potrivit unui comunicat oficial al BCE, Christine Lagarde a informat Consiliul Guvernatorilor și pe președintele Consiliului European, António Costa, despre intenția sa de a părăsi funcția. Instituția nu a precizat motivele demisiei și nici planurile acesteia după retragere.

Lagarde, în vârstă de 70 de ani, conduce Banca Centrală Europeană din noiembrie 2019, iar mandatul său de opt ani urma să expire la 31 octombrie 2027. În această perioadă, instituția a traversat mai multe crize majore, inclusiv pandemia de COVID-19, creșterea puternică a inflației și șocurile energetice provocate de conflictele internaționale.

Plecarea anticipată are și implicații politice importante. Aceasta le-ar permite liderilor europeni să desemneze un nou președinte al BCE înaintea alegerilor prezidențiale din Franța, programate pentru primăvara anului 2027. Astfel, actualul președinte francez, Emmanuel Macron, ar putea participa la negocierile privind viitoarea conducere a instituției.

În ultimele luni, presa internațională a relatat despre posibilitatea ca Lagarde să preia conducerea Forumului Economic Mondial, organizația care desfășoară anual reuniunea de la Davos. Deocamdată, informația nu a fost confirmată oficial.

Președintele Consiliului European, António Costa, a anunțat că procedura de desemnare a succesorului va începe imediat, pentru a asigura o tranziție fără probleme.

„Pentru a asigura o tranziție fără probleme către viitoarea conducere a BCE, procesul de numire a succesorului său va fi inițiat astăzi și se va desfășura fără întârziere”, a declarat Costa.

Schimbarea conducerii BCE are loc într-un moment în care Europa se confruntă cu presiuni inflaționiste, incertitudini economice și tensiuni geopolitice. Deciziile instituției privind dobânzile influențează costurile creditelor, investițiile și evoluția economiei în cele 21 de state care utilizează moneda euro.

Înainte de a ajunge la conducerea Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde a fost director general al Fondului Monetar Internațional, între 2011 și 2019, și ministru al Finanțelor în Franța.