Peste 260 de moldoveni și-au certificat competențele profesionale, deși nu au studii de profil. Cum au reușit

Din 2019 până în prezent, nouă instituții de învățământ din țară au fost acreditate pentru a evalua și certifica cunoștințele profesionale ale cetățenilor care dețin experiență de lucru într-un anumit domeniu, dar nu au studii de profil. Timp de doi ani, 263 de migranți reveniți și cetățeni care munceau de ani buni în Moldova, au reușit să obțină un certificat de validare a experienței profesionale, iar alte 75 de persoane sunt în curs de calificare.

Aceste rezultate au fost posibile datorită mecanismului-pilot elaborat în 2019 de Ministerul Educației și Cercetării, inițiativă susținută de proiectul PNUD „Migrație și dezvoltare locală”, cu sprijinul financiar al Guvernului Elveției, în parteneriat cu Organizația Internațională a Migrației, Misiunea în Republica Moldova.

De asemenea, și în continuare va fi posibilă certificarea. Doritorii de a obține un certificat de validare a experienței profesionale, pot alege 46 de meserii din domeniile: construcții, alimentație publică, educație, ecologie, industria textilă, industria frumuseții, transport, IT și asistență medicală. În domeniul asistenței medicale, sunt încă în proces de elaborare programul și probele pentru examenul de certificare la meseria de îngrijitor/oare la domiciliu, iar în domeniul educației – pentru meseriile de îngrijitor/oare de copii și instructor/oare în conducere auto.

Astfel, persoana care vrea să își certifice competențele trebuie să contacteze un centru de validare din cadrul unei instituții de învățământ acreditate și să depună dosarul. Nivelul de cunoștințe este testat în cadrul a două examene: proba teoretică și cea practică. La final, sunt înmânate certificate care atestă abilitățile profesionale dobândite. Grație acestuia, persoanele se pot angaja legal în câmpul muncii, atât în țară, cât și peste hotare.

Cei mai mulți dintre candidați, peste 100 de persoane, și-au validat experiența profesională în domeniul construcțiilor, iar asta datorită și faptului că angajatorii sunt cei care achită taxele pentru ca în companiile respective să muncească persoane cu acte în regulă.

Persoanele care doresc să își evalueze cunoștințele sau companiile care vor să ofere posibilitatea de certificare angajaților săi, trebuie să achite o taxă care variază de la 1600 la 3000 de lei, în funcție de domeniul și numărul de competențe calificate.

#competente profesionale #studii de profil #certificare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Contrabandiștii moldoveni își freacă palmele în așteptarea unei noi oportunități: Uniunea Europeană se pregătește să majoreze semnificativ accizele la produsele din tutun și să extindă impozitarea și asupra țigărilor electronice și a produselor inovatoare cu nicotină, potrivit unui document intern al Comisiei Europene obținut de Politico, citat de European Pravda.

Potrivit proiectului de reformă a directivei europene privind accizele, se propune:

O creștere de 258% a taxelor pentru tutunul de rulat manual, folosit frecvent de fumători pentru țigări artizanale.
O majorare de 139% pentru acciza aplicată țigărilor convenționale.
Extinderea taxării și asupra țigărilor electronice (vape-uri) și a pliculețelor cu nicotină, produse din ce în ce mai populare în rândul tinerilor din UE.
Inițiativa vine ca răspuns la solicitările a 16 state membre, în frunte cu Țările de Jos, care au cerut Comisiei să armonizeze regimul fiscal pentru noile produse cu nicotină, invocând distorsiuni pe piața unică.

Documentul CE analizează trei scenarii de taxare, cel mai ambițios dintre ele urmând să genereze venituri suplimentare de 15,1 miliarde de euro anual la bugetele statelor membre.

Bruxelles-ul își fundamentează politica pe studii care arată că accizele mari la tutun au fost „cel mai eficient instrument” pentru reducerea consumului de nicotină în Europa. Totuși, diferențele mari de prețuri dintre statele UE și țările din vecinătate, cum este Republica Moldova, ar putea stimula contrabanda și piața neagră de produse din tutun.

Pe acest fond, traficul ilegal de țigări din afara granițelor UE, în special prin rute precum Moldova – România – Uniunea Europeană, riscă să se intensifice, oferind grupărilor de crimă organizată noi surse de venit.

Ultimele date ale arată că produsele provenite din Duty Free din Republica Moldova au deținut cea mai mare pondere pe piața neagră din România, cu peste 27%, urmate de cele din Republica Moldova, care au înregistrat o creștere semnificativă de 4,4 p.p., ajungând la 23,5%