Peste 260 de moldoveni și-au certificat competențele profesionale, deși nu au studii de profil. Cum au reușit

Din 2019 până în prezent, nouă instituții de învățământ din țară au fost acreditate pentru a evalua și certifica cunoștințele profesionale ale cetățenilor care dețin experiență de lucru într-un anumit domeniu, dar nu au studii de profil. Timp de doi ani, 263 de migranți reveniți și cetățeni care munceau de ani buni în Moldova, au reușit să obțină un certificat de validare a experienței profesionale, iar alte 75 de persoane sunt în curs de calificare.

Aceste rezultate au fost posibile datorită mecanismului-pilot elaborat în 2019 de Ministerul Educației și Cercetării, inițiativă susținută de proiectul PNUD „Migrație și dezvoltare locală”, cu sprijinul financiar al Guvernului Elveției, în parteneriat cu Organizația Internațională a Migrației, Misiunea în Republica Moldova.

De asemenea, și în continuare va fi posibilă certificarea. Doritorii de a obține un certificat de validare a experienței profesionale, pot alege 46 de meserii din domeniile: construcții, alimentație publică, educație, ecologie, industria textilă, industria frumuseții, transport, IT și asistență medicală. În domeniul asistenței medicale, sunt încă în proces de elaborare programul și probele pentru examenul de certificare la meseria de îngrijitor/oare la domiciliu, iar în domeniul educației – pentru meseriile de îngrijitor/oare de copii și instructor/oare în conducere auto.

Astfel, persoana care vrea să își certifice competențele trebuie să contacteze un centru de validare din cadrul unei instituții de învățământ acreditate și să depună dosarul. Nivelul de cunoștințe este testat în cadrul a două examene: proba teoretică și cea practică. La final, sunt înmânate certificate care atestă abilitățile profesionale dobândite. Grație acestuia, persoanele se pot angaja legal în câmpul muncii, atât în țară, cât și peste hotare.

Cei mai mulți dintre candidați, peste 100 de persoane, și-au validat experiența profesională în domeniul construcțiilor, iar asta datorită și faptului că angajatorii sunt cei care achită taxele pentru ca în companiile respective să muncească persoane cu acte în regulă.

Persoanele care doresc să își evalueze cunoștințele sau companiile care vor să ofere posibilitatea de certificare angajaților săi, trebuie să achite o taxă care variază de la 1600 la 3000 de lei, în funcție de domeniul și numărul de competențe calificate.

#competente profesionale #studii de profil #certificare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), vrea ca UE să renunțe la Visa, Mastercard și să creeze o platformă proprie pentru Europa, ceea ce ea numește: „Drumul spre independență”. Invitată în cadrul emisiunii “The Pat Kenny Show”, Lagarde a subliniat dependența Europei de infrastructura străină de plăți digitale. „Visa, MasterCard, PayPal și Alipay sunt toate controlate de companii americane sau chineze,” a remarcat ea, adăugând că „trebuie să ne asigurăm că există o ofertă europeană”.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a lansat un apel pentru o revoluție a plăților, și a menționat necesitatea ca Europa să rupă dependența de giganții americani și chinezi, precum: Visa, Mastercard, PayPal și Alipay. Ea a subliniat că dezvoltarea unor soluții proprii ar reprezenta un pas important spre independența financiară a continentului, asigurându-i suveranitatea în acest domeniu esențial.

Christine Lagarde a subliniat că o piață de capital complet unificată ar putea deschide calea către o integrare fiscală mai profundă în Europa, având un impact semnificativ asupra economiei, cu o valoare adăugată potențială de până la 3.000 de miliarde de euro pe an, scriu editorii de la Business Today, citat de romaniatv.ro.

În timpul emisiunii “The Pat Kenny Show”, Christine Lagarde a subliniat fragilitatea Europei în fața dependenței de infrastructura străină de plăți digitale, evidențiind necesitatea unui sistem propriu care să asigure suveranitatea financiară a continentului.

„Visa, MasterCard, PayPal și Alipay sunt toate controlate de companii americane sau chineze”, a remarcat ea, argumentând: „Ar trebui să ne asigurăm că există o ofertă europeană”.

Ideea unei piețe unice de capital în toate statele membre ale Uniunii Europene capătă din nou importanță în contextul revitalizării Uniunii piețelor de capital (CMU), o inițiativă pe termen lung a UE. Obiectivul principal al CMU este de a crea o piață integrată de capital, care să faciliteze fluxul mai eficient de investiții și economii în cadrul blocului comunitar. Prin această inițiativă, se dorește oferirea unui acces mai bun al întreprinderilor la surse de finanțare și, totodată, furnizarea cetățenilor cu instrumente de economisire mai eficiente și accesibile.

Christine Lagarde a corelat progresele realizate în cadrul Uniunii piețelor de capital (CMU) cu o integrare economică mai profundă, subliniind că aceasta ar putea reduce presiunea asupra politicii monetare și ar crea fundamentul pentru o viitoare uniune fiscală. Deși estimările privind valoarea adăugată anuală de 3.000 de miliarde de euro provin dintr-o postare pe Reddit, care a fost citată pe larg, surse oficiale sugerează un impact mai moderat, dar încă semnificativ, pentru economia europeană.

Conform Serviciului de Cercetare al Parlamentului European (EPRS), o integrare economică mai profundă ar putea adăuga un PIB suplimentar de peste 2,8 trilioane de euro până în 2032, dintre care cel puțin 321 de miliarde de euro ar proveni din finalizarea Uniunii economice și monetare. Cu toate acestea, construirea unei alternative europene la giganții Visa și Mastercard se confruntă cu provocări semnificative, atât din punct de vedere tehnologic, cât și din perspectiva reglementărilor și a cooperării între statele membre.

Totuși, dezvoltarea unei alternative europene la Visa și Mastercard se confruntă cu o serie de provocări semnificative. Printre acestea se numără:

– Comisioanele interbancare mai scăzute din Europa, care fac dificilă atingerea unui nivel de profitabilitate sustenabil.
– Necesitatea unor investiții inițiale considerabile pentru a construi o infrastructură capabilă să concureze cu cea a marilor jucători internaționali.
– Obstacolele legate de schimbarea comportamentului consumatorilor și comercianților, precum și de convingerea băncilor să susțină implementarea unui nou sistem.
– Complexitatea tehnică, în special în domeniul securității, protecției împotriva fraudelor și asigurării compatibilității transfrontaliere.
– Provocările legate de guvernanță și coordonare, întrucât statele membre și instituțiile europene trebuie să colaboreze pentru a alinia execuția și supravegherea sistemului.