Peste 35 de miliarde de țigarete ilicite consumate în UE, anul trecut. Bugetul european ratează încasări semnificative

Consumul de țigarete ilicite continuă să crească în UE, relevă studiul KPMG pentru anul 2022. În total, au fost consumate 35.8 miliarde de țigarete, cu 0.7% mai mult comparativ cu anul 2021, cauzând guvernelor pierderi la bugetul de stat de 11.4 miliarde de euro, cu 8.5% mai mult decât în 2021. Creșterea pieței ilicite în UE este predominant cauzată de consumul produselor de tutun contrafăcute, notează MoldStreet.

Consumul de țigarete contrafăcute și de contrabandă este cel mai înalt în Franța, ajungând la 16.9 miliarde de țigarete ilicite, urmată de Ucraina, unde s-au consumat 7.4 miliarde de țigarete și de Marea Britanie, cu 5.9 miliarde de țigarete, arată studiul realizat independent de KPMG la solicitarea Philip Morris International.

Interviurile realizate de KPMG cu organele de drept relevă că producerea și distribuirea țigaretelor contrafăcute în interiorul granițelor UE este în creștere, în special, grupările criminale și-au orientat activitățile în statele UE cu cele mai mari taxe și prețuri, obținând profituri mai mari. În țări precum Belgia, Danemarca, Franța și Germania cresc capturile de țigări și raidurile asupra fabricilor clandestine de producere a țigaretelor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În pofida creșterii consumului ilicit, studiul KPMG scoate în evidență că majoritatea statelor UE, 21 din 27, înregistrează o descreștere stabilă a volumului de țigarete ilicite. Cu excepția Franței, per general, consumul ilicit este în descreștere cu 7.5%, în mare parte datorită Greciei, Olandei, Portugaliei și României.

„Politicile efective, calendarele fiscale, sancțiuni descurajatoare și asigurarea aplicării legii, au permis mai multor state membre UE să înregistreze o descreștere a consumului de țigarete ilicite. Totodată, în alte state, cu regret, asistăm la schimbarea pieței legale către una condusă de rețele criminale. Acest lucru ne demonstrează eșecul majorării disproporționate a taxelor și a politicilor de reglementare, care nu cuprind toate riscurile. Raportul KPMG ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru autoritățile de reglementare și factorii de decizie din UE, pentru a lua în considerare că milioane de consumatori continuă să fumeze mizând pe produsele de pe piața neagră”, a declarat Massimo Andolina, președintele regiunii europene a Philip Morris International.

Studiul KPMG a fost realizat în 32 de state europene, dintre care 27 sunt membre ale Uniunii Europene.

#tigarete electronice #piata ilegala #buget #pierderi #Uniunea Europeană

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.