Peste 50 de femei din țară au participat la primul atelier organizat de PNFM. Istorii de succes și motivație

19 Ian. 2022, 15:47
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  MD Bani
19 Ian. 2022, 15:47 // Oameni şi Idei //  MD Bani

Platforma Națională a Femeilor din Moldova (PNFM) a desfășurat primul atelier de lucru cu tematica „Identificarea propunerilor de politici privind abilitarea și participarea economică a femeilor în Republica Moldova”. Evenimentul desfășurat pe data de 18 ianuarie 2022, în municipiul Strășeni, în format hibrid, a adunat peste 50 de femei de afaceri din regiunea Centru a Republicii Moldova, inclusiv persoane cu dizabilități, care au prezentat propriile istorii de succes și au motivat alte femei de a se dezvolta economic, le-au încurajat să dezvolte afaceri, au pus bazele unor parteneriate de dezvoltare și au generat recomandări și propuneri privind abilitarea și participarea economică a femeilor în Republica Moldova.

Iulia Costin, președinta Platformei Naționale a Femeilor din Moldova a menționat în deschiderea evenimentului că acest proiect are are drept scop promovarea abilitării economice a femeilor, în special din zonele rurale și a celor din grupurile vulnerabile și promovarea accesului egal la oportunități economice și de muncă. „Este important să ne susținem reciproc, să ne motivăm, să ne dezvoltăm împreună pentru a obține independență financiară, încredere și pentru a deveni un exemplu pentru alte femei. Apreciem suportul oferit de către Agenția GIZ Moldova prin subvenția locală acordată și pentru implicarea directă în abilitarea economică a femeilor din țara noastră”.

Ina Crețu, consilier politici în cadrul Proiectului „Consilierea Guvernului Republicii Moldova în politici economice”, implementat de GIZ Moldova  și-a exprimat încrederea că acest proiect, urmare organizării a celor 3 ateliere de lucru regionale, va contribui la elaborarea propunerilor de politici privind abilitarea și participarea economică a femeilor, care va fi propusă spre considerare Guvernului Republicii Moldova.

Conceptul de abilitare și participare economică a femeilor a fost explicat de Elena Bordianu, formatoare și antreprenoare. Potrivit acesteia, „abilitarea economică este esențială pentru a edifica economii puternice, a stabili societăți mai stabile și mai echitabile, a îmbunătăți calitatea vieții pentru femei, bărbați, familii și comunități, a promova operațiuni și obiective de afaceri, a atinge obiectivele stabilite la nivel internațional aferente dezvoltării, durabilității și drepturilor omului”.

Suplimentar, femeile participante la eveniment au beneficiat de instruire privind cadrul legal și politicile existente privind susținerea antreprenoriatului feminin, caracteristicile socio-demografice ale antreprenorilor și particularitățile întreprinderilor din Republica Moldova, percepția față de antreprenoriatul feminin, oferită de Tudor Lupașco, formator și expert în domeniul antreprenorial.

Pentru exemplificarea celor relatate, cum femeile pot fi abilitate economic, pentru a fi mai aproape de obținerea independenței financiare, de a depăși bariere ce țin de lipsa resurselor financiare, psihologice sau dizabilități, au fost prezentate studii de caz  ale antreprenoarelor de succes, care și-au povestit istoriile sale de dezvoltare a afacerii și, de asemenea, au înaintat propuneri pentru dezvoltarea și abilitarea economică a femeilor din Republica Moldova.

În acest context, perticipantele au aflat istoriile de succes  de la Natalia Calmîș, antreprenoare în domeniul horticulturii, mamă a cinci copii, Olesea Cebotari, agricultoare din comuna Bubuieci, Olga Zaițev care are o afacere în fabricarea lumânărilor decorative, din satul Hârbovățul Nou, raionul  Anenii Noi și Elena Crîșmari, Vicepreședinta Rețelei Naționale a Femeilor cu Dizabilități din Republica Moldova, din satul Dolna, municipiul Strășeni.

Evenimentul s-a încheiat printr-o sesiune de dezbateri, de întrebări și răspunsuri, totalizarea recomandărilor, propunerilor, ideilor de politici privind abilitarea și participarea economică a femeilor în Republica Moldova. Urmează alte două ateliere de lucru cu aceeași tematică, care vor fi desfășurate în regiunile Nord (Edineț) și, respectiv, Sud (Leova) ale țării.

În scopul realizării obiectivului propus, PNFM beneficiază de subvenție locală „Fortificarea dialogului de politici în domeniul abilitării și participării economice a femeilor din Republica Moldova” din partea proiectului „Consilierea Guvernului în politici economice”.

17 Nov. 2026, 13:11
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
17 Nov. 2026, 13:11 // Actual //  Grîu Tatiana

Fostul cinematograf „Fortuna” din Chișinău, o clădire de 1 239 de metri pătrați aflată în stare avansată de degradare, ar urma să treacă în administrarea Centrului Național de Management al Crizelor. Ministerul Afacerilor Interne (MAI) va ceda imobilul de pe strada Doina 57 cu titlu gratuit.

În iunie 2026, Centrul a solicitat să preia atât clădirea, cât și terenul aferent, pentru a avea spațiu în care să își desfășoare activitatea. Instituția are atribuții de prevenire a situațiilor de criză, de pregătire și coordonare a răspunsului autorităților, precum și de gestionare a perioadei de după criză. Proiectul nu precizează dacă fostul cinematograf va deveni sediul Centrului sau ce activități vor fi desfășurate acolo.

Construit în perioada sovietică, cinematograful „Fortuna” și-a încetat activitatea după anii ’90. Clădirea este proprietate a statului, se află în gestiunea MAI și, potrivit notei informative, nu mai este folosită de aparatul central al ministerului.

Proiectul vizează transmiterea clădirii. După preluarea acesteia, Agenția Proprietății Publice ar urma să inițieze, la solicitarea Centrului, o procedură separată pentru a-i da în folosință gratuită și terenul aferent, prin comodat.

După aprobare de către Guvern, hotărârea va intra în vigoare la publicarea în Monitorul Oficial, iar MAI și Centrul vor constitui o comisie și vor avea la dispoziție 30 de zile pentru a realiza transferul.

Ministerul estimează că transferul nu va necesita cheltuieli suplimentare de la bugetul de stat. Nota informativă nu indică ce lucrări ar fi necesare pentru a pune clădirea în folosință, cât ar costa acestea sau când imobilul ar putea fi utilizat.