Boom aerian în Moldova! Pasagerii curselor charter au umplut Aeroportul Chișinău în 2024

Republica Moldova a înregistrat recorduri istorice în domeniul transportului aerian de pasageri în 2024, an în care s-au realizat cele mai mari încasări și s-a transportat cel mai mare număr de pasageri. Expertul în politici economice Veaceslav Ioniță, de la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, a menționat, vineri, 21 martie 2025, că Aeroportul Internațional Chișinău (AIC) a atins cel mai mare trafic din istoria sa, depășind pragul de 4 milioane de pasageri, o creștere de 40% comparativ cu recordul anterior din 2019.

Potrivit expertului, unul dintre factorii-cheie care au impulsionat creșterea traficului aerian este dezvoltarea puternică a curselor charter. „Fenomenul nou pe care l-am descoperit sunt cursele charter. Practic fiecare al patrulea pasager, care traversează AIC, zboară cu o rută neregulată. Este un fenomen care a luat amploare în 2023 și continuă să crească semnificativ, spre deosebire de alte sectoare economice din Moldova, care traversează perioade dificile”, a explicat Veaceslav Ioniță în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Astfel, în 2024, traficul aerian de pasageri din Moldova a ajuns la 109% față de nivelul maxim atins în perioada sovietică, depășind recordul anterior din 2018. În total, au fost transportați aproximativ 1,56 milioane de pasageri, cel mai mare număr înregistrat din 2017 încoace, când a fost atins precedentul record absolut (1,64 milioane pasageri).

Încasările din transportul aerian de pasageri au atins și ele un nivel record în 2024, estimat la aproximativ 270 milioane USD, depășind clar cifrele din anii anteriori.

Veaceslav Ioniță a subliniat că dezvoltarea curselor charter contribuie direct la creșterea economică și este legată strâns de evoluția pozitivă a industriei turismului. În 2023, numărul pasagerilor care au utilizat zboruri charter a ajuns la aproximativ 770 de mii, în creștere spectaculoasă față de anii anteriori. Expertul preconizează că tendința pozitivă va continua și în 2025, când ar putea fi depășit inclusiv recordul absolut din 2017.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#charter #curse #avion

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Parlamentul Republicii Moldova a votat în a doua lectură un proiect de lege prin care lucrările de construcție a liniei electrice aeriene (LEA) 400 kV Bălți – Suceava, de modernizare a stației electrice Bălți 330 kV și de construcție a unei noi stații Bălți 400 kV au fost declarate de utilitate publică de interes național.

Această decizie are drept scop accelerarea conectării Republicii Moldova la rețeaua electrică europeană ENTSO-E, printr-o nouă linie de interconectare cu România. LEA Bălți–Suceava va avea o lungime de aproximativ 48 km pe teritoriul Republicii Moldova, traversând 12 localități și necesitând instalarea a 157 de stâlpi electrici.

Pentru desfășurarea lucrărilor, Guvernul va identifica, prin Agenția de Geodezie, Cartografie și Cadastru, proprietarii terenurilor sau imobilelor care urmează să fie expropriați definitiv sau temporar. Despăgubirile vor fi plătite din bugetul de stat, prin intermediul Unității Consolidate pentru Implementarea și Monitorizarea Proiectelor în domeniul Energeticii.

Legea prevede și derogări de la anumite prevederi legale, pentru a permite eliberarea rapidă a actelor permisive și pentru a grăbi procesele administrative, având în vedere importanța strategică a proiectului.

Valoarea totală a investiției este de 37 de milioane de euro, finanțată dint-un împrumut de 14,8 milioane de euro de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), un împrumut similar de 14,8 milioane de euro de la Banca Europeană de Investiții (BEI) și un grant nerambursabil de 7,4 milioane de euro din partea Uniunii Europene.

Proiectul urmează să fie finalizat până în 2027, iar în luna mai 2025 urmează să fie lansată licitația internațională pentru selectarea companiei care va implementa lucrările. Această inițiativă reprezintă un pas major în consolidarea independenței energetice a Republicii Moldova și alinierea la standardele infrastructurale europene.