Tensiunile din Orientul Mijlociu ating un nou punct critic după ce, în weekend, Parlamentul Iranului a votat în favoarea blocării Strâmtorii Ormuz, ca răspuns la loviturile aeriene efectuate de Statele Unite asupra unor obiective iraniene. Decizia finală urmează să fie luată de Consiliul Suprem de Securitate Națională, condus de un reprezentant al liderului suprem, ayatollahul Ali Khamenei, relatează Reuters, citând postul iranian Press TV.
Iranul a mai amenințat în trecut cu închiderea acestui culoar strategic, dar nu a dus niciodată amenințarea la capăt. Totuși, importanța geo-energetică a strâmtorii Ormuz rămâne uriașă.
Strâmtoarea Ormuz, care leagă Golful Persic de Golful Oman și Marea Arabiei, are o lățime de doar 33 de kilometri în cel mai îngust punct. Prin acest canal maritim trece aproximativ o cincime din livrările globale de petrol și gaze naturale, potrivit companiei de analiză Vortexa. Între 2022 și mai 2025, prin Ormuz s-au transportat zilnic între 17,8 și 20,8 milioane de barili de petrol, combustibili și condensat.
Țări precum Irakul, Iranul, Kuweitul, Emiratele Arabe Unite și Arabia Saudită – membri OPEC – exportă prin această rută cea mai mare parte a petrolului lor, în special către piețele asiatice. Totuși, EAU și Arabia Saudită încearcă de ani de zile să dezvolte rute alternative. În 2024, autoritățile americane au informat că aceste două state pot redirecționa prin conducte terestre până la 2,6 milioane de barili pe zi.
Qatar, unul dintre cei mai mari exportatori de gaz natural lichefiat (GNL) din lume, își expediază aproape întreaga producție tot prin Strâmtoarea Ormuz. Orice blocaj aici ar avea efecte directe asupra prețurilor globale la energie.
Paza strategică a zonei este asigurată de Flota a 5-a a Marinei SUA, staționată în Bahrain. Acest detaliu face din Ormuz un punct fierbinte unde riscul unei confruntări directe între Iran și Occident rămâne ridicat.
De-a lungul deceniilor, Iranul a folosit Strâmtoarea Ormuz ca instrument de presiune. În timpul războiului Iran–Irak (1980–1988), cele două țări au vizat navele petroliere inamice într-un episod cunoscut drept „Războiul tancurilor petroliere”. În 1988, un vas de război american a doborât un avion civil iranian, ucigând 290 de persoane – un incident care a tensionat sever relațiile bilaterale.
În 2012, Teheranul a amenințat din nou cu închiderea strâmtorii după sancțiunile impuse de SUA și UE. În 2019, patru nave – inclusiv două petroliere saudite – au fost atacate în apropiere de Ormuz. În 2023 și 2024, Iranul a capturat mai multe vase comerciale în zonă, ca răspuns la reținerile făcute de SUA asupra unor tancuri petroliere legate de regimul de la Teheran.
Blocarea Strâmtorii Ormuz ar avea consecințe catastrofale pentru piața globală a energiei. Deși o parte din exporturi pot fi deviate, impactul psihologic și economic ar declanșa probabil creșteri masive de prețuri la petrol și gaz, afectând grav economiile importatoare din Asia și Europa.
