Petrolul rusesc „înecat” de sancțiuni! Export de aur negru, în sumă de 3,5 miliarde de dolari, paralizat

Sancțiunile impuse de Statele Unite pe 10 ianuarie împotriva sectorului petrolier rusesc au dus la blocarea a aproximativ 10% din flota maritimă utilizată pentru transportul petrolului rusesc, afectând exporturi în valoare de peste 3,5 miliarde de dolari.

Agenția Internațională pentru Energie (AIE) a declarat în raportul său lunar că noile sancțiuni ar putea perturba semnificativ livrările de petrol ale Rusiei. Potrivit datelor colectate de Reuters privind mișcarea navelor, cel puțin 65 de tancuri petroliere transportând petrol rusesc au rămas în derivă până luni, în urma anunțului făcut de Departamentul Trezoreriei SUA vineri.

Conform Bloomberg, cinci dintre aceste tancuri, cu o încărcătură totală de aproximativ 4 milioane de barili, s-au oprit în largul provinciei Shandong din China, o zonă cunoscută pentru numeroasele rafinării independente care achiziționează petroluri din Estul Îndepărtat, precum ESPO și Sokol. Alte șapte nave au ancorat în largul Singapore, iar zeci de nave au rămas în apropierea coastelor Rusiei, în Marea Baltică și în Estul Îndepărtat.

În total, cantitatea de petrol blocată pe mare echivalează cu aproximativ 2,5 săptămâni de exporturi rusești. Deși SUA au oferit un termen de două luni pentru finalizarea livrărilor deja inițiate, mulți cumpărători evită să accepte încărcăturile, temându-se de consecințele sancțiunilor.

Potrivit Bloomberg, între 6 și 12 ianuarie, 27 de tancuri petroliere au încărcat 21,1 milioane de barili de petrol brut din porturile rusești, comparativ cu 21,2 milioane de barili încărcați săptămâna anterioară. În decembrie, exportul mediu zilnic a fost de aproape 3 milioane de barili. Cele 65 de tancuri blocate ar fi putut transporta aproximativ 53 de milioane de barili în cele 2,5 săptămâni de la impunerea sancțiunilor.

Estimările Centrului pentru Cercetare în Energie și Aer Curat arată că în decembrie petrolul brut exportat a generat venituri de aproape 6 miliarde de dolari. Între 6 și 12 ianuarie, valoarea exporturilor maritime a fost de 1,45 miliarde de dolari, iar petrolul blocat pe tancurile petroliere este estimat la 3,3-3,6 miliarde de dolari.

Flota „de umbră” folosită pentru a evita sancțiunile este compusă din aproape 670 de nave, conform Lloyd’s List Intelligence. Aproximativ 10% din această flotă a fost afectată de noile sancțiuni. În plus, SUA au adăugat 183 de nave pe lista de sancțiuni, pe lângă cele 180 deja restricționate.

Operatorii chinezi încearcă să găsească soluții pentru a gestiona problema, iar India a anunțat că va permite descărcarea în porturile sale a petrolului transportat de navele sancționate, dacă acestea au fost închiriate înainte de 10 ianuarie, până pe 12 martie.

Cea mai mare companie de transport maritim din Rusia, Sovcomflot, a recunoscut că sancțiunile au creat „dificultăți operaționale suplimentare”, dar a negat implicarea în flota de umbră. SUA au impus sancțiuni asupra a 69 de nave aparținând Sovcomflot, dintre care 54 sunt tancuri petroliere.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#flota #petrol #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fenomenul domiciliilor fictive, ignorat ani la rând de autoritățile române, explodează în 2025, odată cu cele mai ample verificări din ultimele decenii. Doar în acest an au fost dispuse 70.860 de anulări de domiciliu, iar numărul total al persoanelor rămase fără adresă valabilă a ajuns la 143.831 până la jumătatea lunii noiembrie. Situația afectează direct și mii de cetățeni moldoveni cu dublă cetățenie, cărora polițiștii de frontieră le-au reținut actele de identitate românești, scrie ziarulevenimentul.ro.

Ministerul Afacerilor Interne explică faptul că această avalanșă de anulări reprezintă corectarea unei vulnerabilități legislative care a persistat până în 2023. Ani la rând, mii de persoane și-au putut stabili adresa în România doar pe baza unei declarații pe propria răspundere, fără verificări privind existența reală a domiciliului. În multe cazuri, zeci sau chiar sute de persoane figurau la aceeași adresă, un fenomen întâlnit în special în Suceava și Botoșani, zone vizate și în anchete privind rețele care facilitau obținerea de acte românești pentru cetățeni din Republica Moldova, Ucraina și Federația Rusă.

Schimbarea a venit odată cu modificarea legislativă intrată în vigoare în iunie 2023, care limitează la maximum 10 numărul de persoane ce pot avea domiciliul la aceeași adresă, cu excepția membrilor familiei extinse. În baza noilor reguli, lucrătorii de evidența persoanelor au început verificările: poliția face controale la adresele declarate, persoanele sunt chemate pentru clarificări, iar atunci când se constată că nu locuiesc acolo, domiciliul este anulat în Registrul Național de Evidență a Persoanelor.

Anularea domiciliului declanșează automat o alertă administrativă în Sistemul Informatic Național de Semnalări (SINS) și în Sistemul de Informații Schengen (SIS). La frontieră, consecințele sunt imediate: polițiștii sunt obligați să rețină cartea de identitate și să o trimită autorităților competente. În perioada 2024–2025, peste 2000 de cărți de identitate românești au fost reținute în acest mod, fie din cauza alertelor generate de domiciliile anulate, fie pentru că documentele fuseseră raportate ca pierdute sau furate.

Pentru cetățenii moldoveni cu dublă cetățenie, efectul este direct: odată anulat domiciliul fictiv, buletinul devine nevalid, iar documentul este ridicat la primul control de frontieră, ceea ce afectează mobilitatea, accesul la servicii sau proceduri administrative.

Autoritățile confirmă și dimensiunea penală a fenomenului. În ultimii doi ani, procurorii și polițiștii au efectuat aproape 300 de percheziții în Suceava, Botoșani și alte județe, vizând rețele care, cu ajutorul unor funcționari publici, facilitau obținerea de acte de identitate românești pe baza unor domicilii fictive sau documente falsificate. În total, au fost ridicate peste 8.700 de acte neconforme.

Procesul de „curățare” a bazelor de date rămâne în desfășurare și este, potrivit MAI, esențial pentru credibilitatea sistemelor de identitate ale statului român. Pentru cei care au declarat corect adresa, nu există riscuri. Pentru ceilalți, însă, anulările, alertele în SIS și reținerile la frontieră vor continua.