Petrolul rusesc „înecat” de sancțiuni! Export de aur negru, în sumă de 3,5 miliarde de dolari, paralizat

Sancțiunile impuse de Statele Unite pe 10 ianuarie împotriva sectorului petrolier rusesc au dus la blocarea a aproximativ 10% din flota maritimă utilizată pentru transportul petrolului rusesc, afectând exporturi în valoare de peste 3,5 miliarde de dolari.

Agenția Internațională pentru Energie (AIE) a declarat în raportul său lunar că noile sancțiuni ar putea perturba semnificativ livrările de petrol ale Rusiei. Potrivit datelor colectate de Reuters privind mișcarea navelor, cel puțin 65 de tancuri petroliere transportând petrol rusesc au rămas în derivă până luni, în urma anunțului făcut de Departamentul Trezoreriei SUA vineri.

Conform Bloomberg, cinci dintre aceste tancuri, cu o încărcătură totală de aproximativ 4 milioane de barili, s-au oprit în largul provinciei Shandong din China, o zonă cunoscută pentru numeroasele rafinării independente care achiziționează petroluri din Estul Îndepărtat, precum ESPO și Sokol. Alte șapte nave au ancorat în largul Singapore, iar zeci de nave au rămas în apropierea coastelor Rusiei, în Marea Baltică și în Estul Îndepărtat.

În total, cantitatea de petrol blocată pe mare echivalează cu aproximativ 2,5 săptămâni de exporturi rusești. Deși SUA au oferit un termen de două luni pentru finalizarea livrărilor deja inițiate, mulți cumpărători evită să accepte încărcăturile, temându-se de consecințele sancțiunilor.

Potrivit Bloomberg, între 6 și 12 ianuarie, 27 de tancuri petroliere au încărcat 21,1 milioane de barili de petrol brut din porturile rusești, comparativ cu 21,2 milioane de barili încărcați săptămâna anterioară. În decembrie, exportul mediu zilnic a fost de aproape 3 milioane de barili. Cele 65 de tancuri blocate ar fi putut transporta aproximativ 53 de milioane de barili în cele 2,5 săptămâni de la impunerea sancțiunilor.

Estimările Centrului pentru Cercetare în Energie și Aer Curat arată că în decembrie petrolul brut exportat a generat venituri de aproape 6 miliarde de dolari. Între 6 și 12 ianuarie, valoarea exporturilor maritime a fost de 1,45 miliarde de dolari, iar petrolul blocat pe tancurile petroliere este estimat la 3,3-3,6 miliarde de dolari.

Flota „de umbră” folosită pentru a evita sancțiunile este compusă din aproape 670 de nave, conform Lloyd’s List Intelligence. Aproximativ 10% din această flotă a fost afectată de noile sancțiuni. În plus, SUA au adăugat 183 de nave pe lista de sancțiuni, pe lângă cele 180 deja restricționate.

Operatorii chinezi încearcă să găsească soluții pentru a gestiona problema, iar India a anunțat că va permite descărcarea în porturile sale a petrolului transportat de navele sancționate, dacă acestea au fost închiriate înainte de 10 ianuarie, până pe 12 martie.

Cea mai mare companie de transport maritim din Rusia, Sovcomflot, a recunoscut că sancțiunile au creat „dificultăți operaționale suplimentare”, dar a negat implicarea în flota de umbră. SUA au impus sancțiuni asupra a 69 de nave aparținând Sovcomflot, dintre care 54 sunt tancuri petroliere.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#flota #petrol #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ultima tranșă de finanțare din programul cu Fondul Monetar Internațional (FMI) nu a mai fost acordată Republicii Moldova după demiterea fostei șefe a Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin. Declarația a fost făcută de economistul Veaceslav Ioniță în cadrul emisiunii „Contransens” a publicației ZIUA.

Întârzierea reformelor de guvernanță și anticorupție din Republica Moldova pune sub semnul întrebării capacitatea statului de a garanta că banii publici sunt cheltuiți corect, a punctat Ioniță.

Potrivit acestuia, partenerii externi au atras în repetate rânduri atenția asupra problemelor de transparență și control al cheltuielilor publice.

„La voi, cheltuielile… noi nu putem garanta că banul public este cheltuit corect”, a spus Ioniță, menționând că lipsa unor mecanisme eficiente de verificare creează suspiciuni privind modul în care sunt utilizate resursele bugetare.

Economistul a dat drept exemplu proiectele de infrastructură, unde, potrivit lui, apar frecvent dubii legate de calitatea lucrărilor executate.

„Ați văzut știrea asta cu asfaltul: trebuie să fie 14 centimetri, dar pun șapte. Nu mai vorbesc de calitate și așa mai departe”, a afirmat el.

Veaceslav Ioniță susține că problema nu este doar modul în care sunt cheltuiți banii publici, ci și faptul că instituțiile statului nu dispun de suficiente instrumente pentru a demonstra că aceste cheltuieli sunt verificate eficient.

Economistul a făcut referire și la reacțiile partenerilor externi, inclusiv ale Fondului Monetar Internațional (FMI), care, potrivit lui, au subliniat că lipsa unor mecanisme solide de control al finanțelor publice reprezintă un risc atunci când este vorba de acordarea de împrumuturi.

În acest context, Ioniță a invocat și conceptul de „datorie odioasă”, utilizat în dreptul internațional, care se referă la situațiile în care o guvernare contractează împrumuturi contrar intereselor populației, iar ulterior aceste datorii pot fi contestate.

„Există cazuri în practica internațională când statele au demonstrat că datoriile contractate de guverne corupte au fost împotriva voinței cetățenilor și împotriva intereselor naționale”, a explicat economistul.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, partenerii externi sunt atenți la modul în care sunt gestionate finanțele publice și la existența unor instituții independente capabile să verifice utilizarea banilor publici.

Precedentul program cu FMI s-a încheiat la sfârșitul lunii octombrie trecut, însă Republica Moldova nu a beneficiat de ultimele două tranșe de finanțare, în valoare totală de circa 170 de milioane de dolari. Autoritățile au recunoscut că fondurile nu au fost debursate din cauza neîndeplinirii unor angajamente asumate, în special pe componenta de cheltuieli.