Petrolul rusesc „înecat” de sancțiuni! Export de aur negru, în sumă de 3,5 miliarde de dolari, paralizat

Sancțiunile impuse de Statele Unite pe 10 ianuarie împotriva sectorului petrolier rusesc au dus la blocarea a aproximativ 10% din flota maritimă utilizată pentru transportul petrolului rusesc, afectând exporturi în valoare de peste 3,5 miliarde de dolari.

Agenția Internațională pentru Energie (AIE) a declarat în raportul său lunar că noile sancțiuni ar putea perturba semnificativ livrările de petrol ale Rusiei. Potrivit datelor colectate de Reuters privind mișcarea navelor, cel puțin 65 de tancuri petroliere transportând petrol rusesc au rămas în derivă până luni, în urma anunțului făcut de Departamentul Trezoreriei SUA vineri.

Conform Bloomberg, cinci dintre aceste tancuri, cu o încărcătură totală de aproximativ 4 milioane de barili, s-au oprit în largul provinciei Shandong din China, o zonă cunoscută pentru numeroasele rafinării independente care achiziționează petroluri din Estul Îndepărtat, precum ESPO și Sokol. Alte șapte nave au ancorat în largul Singapore, iar zeci de nave au rămas în apropierea coastelor Rusiei, în Marea Baltică și în Estul Îndepărtat.

În total, cantitatea de petrol blocată pe mare echivalează cu aproximativ 2,5 săptămâni de exporturi rusești. Deși SUA au oferit un termen de două luni pentru finalizarea livrărilor deja inițiate, mulți cumpărători evită să accepte încărcăturile, temându-se de consecințele sancțiunilor.

Potrivit Bloomberg, între 6 și 12 ianuarie, 27 de tancuri petroliere au încărcat 21,1 milioane de barili de petrol brut din porturile rusești, comparativ cu 21,2 milioane de barili încărcați săptămâna anterioară. În decembrie, exportul mediu zilnic a fost de aproape 3 milioane de barili. Cele 65 de tancuri blocate ar fi putut transporta aproximativ 53 de milioane de barili în cele 2,5 săptămâni de la impunerea sancțiunilor.

Estimările Centrului pentru Cercetare în Energie și Aer Curat arată că în decembrie petrolul brut exportat a generat venituri de aproape 6 miliarde de dolari. Între 6 și 12 ianuarie, valoarea exporturilor maritime a fost de 1,45 miliarde de dolari, iar petrolul blocat pe tancurile petroliere este estimat la 3,3-3,6 miliarde de dolari.

Flota „de umbră” folosită pentru a evita sancțiunile este compusă din aproape 670 de nave, conform Lloyd’s List Intelligence. Aproximativ 10% din această flotă a fost afectată de noile sancțiuni. În plus, SUA au adăugat 183 de nave pe lista de sancțiuni, pe lângă cele 180 deja restricționate.

Operatorii chinezi încearcă să găsească soluții pentru a gestiona problema, iar India a anunțat că va permite descărcarea în porturile sale a petrolului transportat de navele sancționate, dacă acestea au fost închiriate înainte de 10 ianuarie, până pe 12 martie.

Cea mai mare companie de transport maritim din Rusia, Sovcomflot, a recunoscut că sancțiunile au creat „dificultăți operaționale suplimentare”, dar a negat implicarea în flota de umbră. SUA au impus sancțiuni asupra a 69 de nave aparținând Sovcomflot, dintre care 54 sunt tancuri petroliere.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#flota #petrol #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Expertul în energetică Sergiu Tofilat a declarat, în cadrul emisiunii Punctul pe azi de la TVR Moldova, că linia electrică Chișinău–Vulcănești nu va soluționa definitiv problema autonomiei energetice a Republicii Moldova, chiar dacă este un proiect important pentru securitatea energetică a țării.

Potrivit lui Tofilat, chiar și în situația în care linia Vulcănești–Chișinău ar fi fost funcțională, deconectările nu ar fi putut fi evitate, deoarece legătura Republicii Moldova cu rețeaua României se face în continuare prin punctul Vulcănești–Isaccea. „Conexiunea cu rețeaua românească este tot acolo, deci oricum ar fi existat deconectări”, a explicat expertul.
Referindu-se la recentele întreruperi de curent, Tofilat a subliniat că atât linia Republicii Moldova, cât și cea a Ucrainei au fost deconectate din motive care urmează să fie stabilite în urma investigațiilor tehnice. El a amintit că astfel de analize pot dura mult timp, oferind exemplul Spaniei, unde raportul final privind deconectările de energie din aprilie anul trecut a fost publicat de ENTSO-E abia în luna octombrie.

În cazul Ucrainei, expertul consideră puțin probabil ca toate concluziile să fie făcute publice, din motive de securitate, pentru a nu expune vulnerabilitățile sistemului energetic în fața Federației Ruse.

Totodată, Sergiu Tofilat a precizat că linia Chișinău–Vulcănești va elimina tranzitul energiei electrice prin regiunea transnistreană și va reduce dependența de Tiraspol, însă acest lucru nu înseamnă automat mai mult curent electric disponibil din România. „De la asta nu va apărea mai multă energie în România și nu vom putea importa mai mult”, a subliniat el.
Expertul a explicat că importurile de energie sunt limitate încă din martie 2022, când Uniunea Europeană a conectat Republica Moldova și Ucraina la rețeaua europeană. În prezent, iarna, cele două țări pot importa împreună până la 2.100 MW pe oră, din care cota Republicii Moldova este de circa 15%, adică aproximativ 315 MW, în timp ce deficitul în orele de vârf ajunge la 600 MW.

Diferența este acoperită temporar doar pentru că Ucraina nu utilizează integral cota sa, iar capacitățile libere sunt realocate Republicii Moldova. „Energocom verifică în fiecare oră ce capacități sunt disponibile”, a mai spus Tofilat.
În acest context, expertul avertizează că situația din sistemul energetic va rămâne instabilă în următorii doi ani, până la punerea în funcțiune a liniei Bălți–Suceava.

#linie #curent #Energie