Piața carburanților, în ghearele marilor jucători. Rompetrol, Lukoil și Petrom controlează 90% din importuri

Importurile de benzină în Republica Moldova continuă să crească, reflectând transformările din parcul auto național și apetitul tot mai mare pentru mobilitate individuală. Potrivit analizei realizate de economistul Iurie Rija, în perioada ianuarie 2024 – aprilie 2025, volumul total al importurilor de benzină a atins aproximativ 436,2 mii tone, o cifră care confirmă dependența tot mai mare a Moldovei de carburanți.

Cererea internă pentru benzină a crescut cu aproximativ 12% în 2024 față de anul precedent, ajungând la 206,9 mii tone, pe fondul unei densități tot mai mari a parcului auto: aproximativ 34,7 automobile la fiecare kilometru pătrat. În același timp, consumul mediu zilnic de benzină a fost de 521 tone, în timp ce motorina rămâne combustibilul preferat al Moldovei, cu un consum zilnic de aproape 1 850 tone, echivalent cu peste 675 000 tone anual.

Rija atrage atenția asupra presiunii tot mai mari asupra infrastructurii rutiere, dar și asupra vulnerabilităților economiei: „Moldova devine tot mai dependentă de carburanții importați, în special din România, iar creșterea consumului nu este dublată de investiții în infrastructură sau soluții alternative de mobilitate.”

Potrivit datelor, 95% din benzina importată în Republica Moldova provine din România, de la rafinăriile de la Ploiești și Midia. În 2024, au fost importate 322,2 mii tone din România, iar în primele patru luni ale anului 2025 – alte 94,0 mii tone. Livrările din alte țări, precum Grecia, Ungaria sau Bulgaria, sunt marginale și aproape nesemnificative.

Piața importului de benzină este dominată de trei jucători mari:

Rompetrol Moldova – 38,4% cotă de piață, cu un volum total de 167,4 mii tone (129 362 tone în 2024 și 38 059 tone în 2025)
Lukoil-Moldova – 31,9% cotă de piață, cu 139,3 mii tone (109 024 tone în 2024 și 30 273 tone în 2025)
Petrom-Moldova – 18,6% cotă de piață, cu 81,3 mii tone (63 922 tone în 2024 și 17 372 tone în 2025)

Prețurile de import au fluctuat, dar au înregistrat o tendință descendentă: de la 13,40 lei/kg în noiembrie 2024 la doar 12,78 lei/kg în aprilie 2025 – cel mai mic nivel din perioada analizată. Operatorii economici au profitat de perioadele cu prețuri mai mici, constituind stocuri mari în lunile de iarnă.

Rija avertizează că, deși cifrele pot părea impresionante, creșterea importurilor de benzină nu este un semn al unei dezvoltări sustenabile, ci o consecință a creșterii consumului intern, în lipsa alternativelor. „Moldova riscă să rămână captivă unui model de consum bazat pe combustibili fosili, cu o infrastructură precară, o piață dominată de câțiva jucători mari și o dependență aproape totală de România”, conchide economistul.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#giganti #importuri #carburanti

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Dubaiul ar mai avea stocuri de produse proaspete pentru aproximativ zece zile, în contextul colapsului logistic din regiunea Golfului Persic provocat de conflictul militar dintre SUA, Israel și Iran. Declarația a fost făcută de directorul general al gigantului logistic Kuehne+Nagel, Stefan Paul, într-un interviu pentru postul elvețian SRF.

Potrivit acestuia, criza a dus la aproape blocarea completă a transportului aerian și la restricții majore în activitatea porturilor maritime din Orientul Mijlociu, ceea ce afectează în special livrările de produse perisabile.

„Deoarece majoritatea produselor sunt importate, stocurile în special cele de produse proaspete se pot epuiza rapid”, a avertizat Stefan Paul.

Șeful companiei a precizat că perturbările afectează aproximativ 18% din capacitatea globală de transport aerian de marfă. Printre mărfurile a căror livrare este afectată se numără medicamentele care necesită temperatură controlată, fructele proaspete și alte produse cu termen scurt de valabilitate.

Situația este complicată și pe mare. Aproximativ 100 de nave container sunt blocate în zona Golfului Persic, iar multe vase evită traversarea Strâmtoarea Ormuz, una dintre principalele rute pentru transportul global de cereale și produse alimentare.

Anterior, compania daneză Maersk a suspendat acceptarea și expedierea de mărfuri în mai multe state din regiune, inclusiv Emiratele Arabe Unite, Oman, Kuweit, Qatar, Bahrain, Arabia Saudită și Irak. Restricțiile afectează inclusiv transporturile refrigerate și alte mărfuri speciale.

Companiile logistice caută rute alternative, precum transportul aerian al mărfurilor spre Arabia Saudită și apoi livrarea acestora cu camioane către alte state din regiune. Totuși, experții spun că această soluție este extrem de dificilă.

„Un singur vas container poate transporta până la 20.000 de containere. Nu poți pur și simplu să înlocuiești asta cu camioane”, a explicat Stefan Paul.

Criza logistică a început deja să ducă la creșterea costurilor de transport. Potrivit datelor Bloomberg, tarifele pentru transportul de marfă din Asia de Sud-Est către Europa au crescut cu peste 6%, până la 3,82 dolari/kg. Transportul din Orientul Mijlociu către Uniunea Europeană s-a scumpit cu 8% (1,62 dolari/kg), iar livrările din China către SUA au urcat cu 15%, până la 6,90 dolari/kg.

Totodată, marii transportatori aerieni din regiune Qatar Airways, Emirates și Etihad Airways au limitat operațiunile de transport cargo.

Fondată în 1890, compania Kuehne+Nagel este unul dintre cei mai mari operatori logistici din lume, cu aproximativ 1.300 de birouri în peste 100 de țări și peste 96.000 de angajați. În 2024, compania a raportat venituri de 24,8 miliarde de franci elvețieni și deservește aproximativ 400.000 de clienți la nivel global.