Piața imobiliară se răcește, creditarea fierbe: 2025, anul paradoxului financiar

Economistul Veaceslav Ioniță semnalează, îîn analiza sa, un paradox economic în Republica Moldova. În ciuda unei politici monetare mai restrictive și a unei piețe imobiliare aflate în recul, creditarea ipotecară atinge noi maxime istorice în primul trimestru al anului 2025.

După o perioadă de relaxare monetară în a doua jumătate a anului 2024, începutul lui 2025 a venit cu o corecție a ratei ipotecare până la 7%, ca reacție a Băncii Naționale a Moldovei (BNM) la riscurile de reaccelerare a inflației și la supraîncălzirea creditării. Cu toate acestea, efectul psihologic asupra populației a fost aproape inexistent, observă Ioniță.

În T1 2025, băncile din Moldova au acordat 2.200 de credite ipotecare, de două ori mai multe decât în perioada similară din 2024 (1.400) și de peste patru ori mai multe decât în T1 2023 (500). La nivel anual, se înregistrează 8.000 de credite ipotecare, cel mai mare număr din istoria Moldovei.

Volumul total al creditelor ipotecare acordate în T1 2025 a fost de 2,9 miliarde lei, aproape dublu față de T1 2024 (1,34 miliarde lei) și de 6 ori mai mare decât media anilor 2015–2016. Proiecțiile pentru întreg anul 2025 arată o posibilă depășire a pragului de 11 miliarde lei, un nou record absolut.

Valoarea medie a unui credit ipotecar a ajuns la 69.600 EUR, nivel stabilizat la maxim istoric și cu 40% mai mare decât media anului precedent.

Deși numărul tranzacțiilor imobiliare a scăzut la aproximativ 23.000 pe an (față de 40.000 în perioada de vârf 2020–2021), ponderea creditelor ipotecare în totalul tranzacțiilor a atins un nou maxim istoric, arătând o dependență tot mai mare a pieței imobiliare de finanțarea bancară.

Veaceslav Ioniță atrage atenția că înăsprirea monetară a BNM nu a avut efectul scontat asupra creditării, scăderea numărului de tranzacții nu a temperat apetitul populației pentru împrumuturi mari în euro, iar Moldova intră într-un ciclu de dependență accelerată de creditele ipotecare, în ciuda riscurilor economice și geopolitice persistente.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#imobil #Ioniță #credite

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Construcția centurii Chișinăului avansează spre o nouă etapă, după ce autoritățile au finalizat studiul de fezabilitate pentru sectorul al doilea, cu o lungime de aproximativ 8,8 kilometri. Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, a anunțat, în cadrul emisiunii de la Vocea Basarabiei, că finanțarea este asigurată, iar următorul pas este lansarea licitației pentru selectarea companiei care va executa lucrările.

„Noi am primit studiul de fezabilitate, are loc pregătirea caietelor pentru licitație, resurse financiare sunt. A trecut toată partea birocratică, urmează ca AND să finalizeze caietele de sarcini și vom deschide licitația”, a declarat ministrul.

Potrivit lui Bolea, sectorul al doilea al centurii va începe de la nodul rutier din direcția Ialoveni–Leușeni, în zona unde se termină porțiunea de drum cu patru benzi, și se va întinde pe aproximativ 8,8 kilometri până în zona Sculeni.

Acest tronson urmează să completeze sectorul întâi al centurii, care face legătura dintre Ialoveni și nodul rutier menționat.

Ministrul a precizat că autoritățile pregătesc în paralel și sectorul al treilea al centurii, care ar urma să facă legătura dintre zona Sculeni și podul de la Cricova. În perioada următoare este așteptată prezentarea studiului de fezabilitate, document care va permite estimarea costurilor necesare pentru construcție.

„Încercăm în 2027 să identificăm resurse financiare și să scoatem și sectorul trei în proces de construcție”, a declarat Vladimir Bolea.

Oficialul avertizează însă că realizarea lucrărilor va provoca dificultăți serioase în trafic, inclusiv pentru șoferii care utilizează zilnic drumurile din apropierea Capitalei.

Pentru a limita perioada restricțiilor și a accelera execuția, autoritățile intenționează să împartă sectorul al doilea în mai multe segmente de construcție.

„Noi înțelegem că vom bloca, adică construcția centurii în sine va aduce foarte multe inconveniențe și incomodități. Din acest considerent, noi chiar acești opt kilometri îi împărțim în mai multe segmente, ca să fie mai rapidă construcția”, a explicat ministrul.

Bolea a recunoscut că șantierul va afecta circulația rutieră, însă a subliniat că obiectivul este executarea lucrărilor într-un termen cât mai scurt și cu perturbări cât mai reduse.

Întrebat dacă municipiul Chișinău ar putea avea o centură completă în următorii câțiva ani, ministrul a evitat să ofere un termen concret.

Potrivit acestuia, durata realizării sectoarelor doi și trei va depinde de momentul semnării contractelor de construcție. Totodată, finalizarea acestor două tronsoane nu va însemna închiderea întregului inel rutier din jurul Capitalei.

„Nu în finalitate, pentru că mai există sectoarele patru, cinci și șase. Trebuie, într-un final, să se închidă. Celelalte, patru, cinci și șase, sunt în fază de proiectare”, a precizat Vladimir Bolea.