PIB-ul a explodat cu 5,2%, dar economia Moldovei rămâne pe perfuzii, avertismentul lui Ioniță

16 Dec. 2025, 10:19
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
16 Dec. 2025, 10:19 // Actual //  Ursu Victor

După o perioadă îndelungată de vești economice negative, Biroul Național de Statistică a raportat o evoluție pozitivă: în trimestrul III 2025, Produsul Intern Brut al Republicii Moldova a crescut cu 5,2% față de aceeași perioadă din 2024. Economistul Veaceslav Ioniță atrage însă atenția că această cifră trebuie interpretată cu prudență.

Potrivit analizei sale, creșterea actuală nu reprezintă debutul unui nou ciclu de dezvoltare, ci o recuperare firească după recesiune. Ultima creștere mai mare a PIB-ului a fost în 2021, când economia a avansat cu 18,3% în trimestrul IV, pe fondul unei reveniri spectaculoase după prăbușirea din 2020, cauzată în principal de cea mai slabă performanță agricolă din istoria țării, nu de pandemie.

În trimestrul III 2024, economia Moldovei a intrat din nou pe minus, cu o scădere de –1,9%, marcând a treia recesiune din ultimii cinci ani. Aceasta a fost mai puțin severă decât cea din 2020, iar revenirea din 2025 este, în consecință, mai modestă.

Principalul motor al creșterii din 2025 a fost agricultura, care a contribuit cu +2,1 puncte procentuale la avansul PIB, după o contracție de –2,2% în anul precedent. Și exporturile au început să se redreseze după aproape trei ani de declin, însă creșterea este bazată aproape exclusiv pe materie primă agricolă, fapt ce confirmă vulnerabilitatea structurală a economiei.

Un semnal pozitiv vine din zona investițiilor: formarea brută de capital a crescut cu aproximativ 20%. Această tendință este susținută și de datele din piața muncii — în trimestrul III 2025, numărul angajaților în construcții a atins cel mai înalt nivel din ultimii 10–20 de ani, atât în sectorul rezidențial, cât și în cel al construcțiilor inginerești.

„Creșterea de 5,2% este bună și necesară, dar fragilă”, subliniază Veaceslav Ioniță. Ea indică o recuperare conjuncturală, nu o transformare profundă a economiei. În acest context, Republica Moldova rămâne singura dintre țările vecine Ucrainei care, în 2025, nu a revenit încă la nivelul PIB din 2021, de dinaintea războiului.

28 Mart. 2026, 15:03
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
28 Mart. 2026, 15:03 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Aeroportul Internațional Chișinău este perceput de vizitatorii străini drept unul „compact și confortabil”, însă experiența la sosire și plecare este umbrită de o serie de probleme semnalate frecvent în postări online.

Potrivit opiniilor exprimate de turiști, infrastructura aeroportului este apreciată pentru dimensiunea redusă și orientarea ușoară, fiind considerat „unul dintre cele mai plăcute din Europa”.

Cu toate acestea, criticile vizează în special serviciile și organizarea din exteriorul și interiorul terminalului.

Una dintre cele mai deranjante situații pentru vizitatori este prezența taximetriștilor neautorizați, care iau cu asalt pasagerii imediat după ieșirea din terminal. Aceștia descriu fenomenul drept „necivilizat” și spun că ar fi necesar un sistem clar de preluare a clienților, similar celor din alte aeroporturi europene.

De asemenea, este criticată amplasarea zonelor pentru fumat chiar la intrările principale, unde pasagerii sunt nevoiți să traverseze „nori de fum” imediat după sosire sau înainte de plecare.

Situația este calificată drept „inacceptabilă” pentru standardele actuale.

Un alt punct sensibil este casa de schimb valutar situată în zona de ieșire, despre care turiștii afirmă că oferă un curs „ dezavantajos”, care induce în eroare persoanele care ajung pentru prima dată în Republica Moldova. În contrast, alte puncte de schimb cu rate mai corecte ar fi slab semnalizate.

Nemulțumiri apar și în zona plecărilor, unde vizitatorii menționează existența unui singur local de alimentație, care generează cozi mari și practică prețuri ridicate. În același timp, lipsa automatelor de cafea după controlul de securitate este considerată un inconvenient.

Probleme sunt semnalate și în ceea ce privește transportul public: stațiile ar fi slab marcate, fără orare afișate clar, iar denumirile pot crea confuzie pentru străini. Totodată, lipsa unei camere de depozitare a bagajelor este văzută la fel drept ca un minus.