Pierderi uriașe pentru conglomeratul condus de miliardarul Warren Buffett

Scăderea preţurilor acţiunilor din SUA a afectat puternic Berkshire Hathaway, conglomeratul condus de miliardarul Warren Buffett, care a înregistrat o pierdere de 43,8 miliarde de dolari în trimestrul doi, transmite Reuters.

Berkshire a generat totuşi profit operaţional de aproape 9,3 miliarde de dolari, deoarece câştigurile din reasigurare şi ale operatorului feroviar BNSF au compensat noile pierderi ale asigurătorului auto Geico, la care lipsa pieselor şi preţurile mai mari ale vehiculelor uzate au stimulat daunele de accidente.

Creşterea ratelor dobânzilor şi a plăţilor de dividende au ajutat companiile de asigurări să genereze mai mulţi bani din investiţii, în timp ce întărirea dolarului american a sporit profitul din investiţiile în datorii europene şi japoneze.

În ciuda pierderii nete uriaşe, ”rezultatele arată rezistenţa Berkshire”, a spus James Shanahan, analist la firma Edward Jones & Co, care evaluează acţiunile Berkshire cu rating ”neutru”.

”Afacerile au performanţe bune în pofida ratelor dobânzilor mai mari, a presiunilor inflaţioniste şi a preocupărilor geopolitice. Acest lucru dă încredere în companie dacă va exista o recesiune”, a spus el.

Berkshire şi-a încetinit, de asemenea, achiziţiile de acţiuni, inclusiv ale sale, deşi mai avea 105,4 miliarde de dolari în numerar pe care îi putea folosi în acest scop.

Investitorii urmăresc îndeaproape Berkshire datorită reputaţiei lui Buffett şi pentru că rezultatele obţinute de zeci de unităţi operaţionale ale conglomeratului din Omaha, Nebraska, reflectă adesea tendinţele economice mai ample.

Aceste companii includ venituri constante, cum ar fi compania energetică omonimă, mai multe companii industriale şi mărci de consum cunoscute, cum ar fi Dairy Queen, Duracell, Fruit of the Loom şi See’s Candies.
”Berkshire este un microcosmos al economiei mai largi”, a spus Cathy Seifert, analist al CFRA Research, care acordă rating ”menţine” pentru acţiunile Berkshire.

Rezultatele nete au fost afectate din cauza pierderilor de 53 de miliarde de dolari ale Berkshire din investiţii şi instrumente derivate, inclusiv scăderi de peste 21% în cazul a trei participaţii majore: Apple, Bank of America şi American Express.

Regulile contabile cer ca Berkshire să raporteze pierderile cu rezultatele sale, chiar dacă nu cumpără şi nu vinde nimic.

Buffett îi îndeamnă pe investitori să ignore fluctuaţiile, iar Berkshire va câştiga bani dacă acţiunile cresc în timp.

În 2020, de exemplu, Berkshire a pierdut aproape 50 de miliarde de dolari în primul trimestru, pe măsură ce pandemia a început, dar a câştigat 42,5 miliarde de dolari pentru întregul an.

Profitul operaţional de 9,28 miliarde de dolari, sau aproximativ 6.326 de dolari per acţiune de clasă A, a crescut cu 39%, faţă de 6,69 miliarde de dolari cu un an mai devreme. Acesta a inclus câştiguri valutare de 1,06 miliarde de dolari din datoria externă.
Veniturile au crescut cu 10% la 76,2 miliarde dolari.

Geico a suferit o pierdere de subscriere de 487 milioane dolari înainte de impozitare, a patra pierdere trimestrială consecutivă.

#milardar #conglomerat #pierderi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Energiei și Banca Mondială au decis prelungirea cu patru luni a contractului de credit pentru un proiect energetic strategic pentru instalarea motoarelor de cogenerare la Termoelectrica, dar și inițierea negocierilor directe cu compania turcă Iltekno, clasată pe primul loc în procedura de achiziție cu o ofertă inițială de 111,5 milioane de euro. Decizia a fost luată în contextul în care Republica Moldova nu dispune de surse financiare pentru a acoperi diferența față de bugetul aprobat, iar contractul urmează să fie semnat până la 5 martie, conform calendarului stabilit de Banca Mondială.

Ministerul Energiei a fixat un plafon maxim de 86 de milioane de euro, subliniind că nu există spațiu bugetar pentru majorări. În acest context, la 31 decembrie a avut loc o ședință online cu reprezentanții Iltekno, companiei fiindu-i acordat termen până la 26 ianuarie pentru a prezenta o ofertă revizuită, diminuată. Oferta a fost însă transmisă cu întârziere, pe 27 ianuarie, și a ajuns la 96 de milioane de euro, peste plafonul stabilit, fiind condiționată de reducerea volumului de lucrări. O parte dintre lucrările eliminate din contract ar urma să fie realizate ulterior din cont propriu de Termoelectrica.

Între timp, compania BCC Group din Azerbaidjan a transmis o solicitare oficială către Banca Mondială, cu Ministerul Energiei și MEPIU în copie, cerând să fie inclusă în procesul de negocieri. BCC Group afirmă că oferta sa este reconfirmată și se ridică la 75,9 milioane de euro, sub plafonul de 86 de milioane stabilit de Ministerul Energiei.

Surse din cadrul unei ședințe desfășurate recent la MEPIU indică existența unor poziții divergente între instituții. Ministerul Energiei susține că Iltekno ar trebui descalificată din proces, invocând nerespectarea termenului-limită, depășirea plafonului bugetar și solicitarea de reducere a volumului de lucrări, ceea ce ar modifica substanțial parametrii proiectului. În schimb, reprezentanții MEPIU și Termoelectrica ar pleda pentru continuarea negocierilor cu compania turcă, poziție care, potrivit unor surse, contravine regulilor procedurilor de achiziții.

Contextul acestor tensiuni este explicat de situația dificilă de pe piața internațională a motoarelor de cogenerare. Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a declarat anterior că licitația este afectată de un deficit global major de astfel de echipamente, care a dus la creșteri semnificative de preț și întârzieri mari de livrare. Marii producători internaționali, precum Siemens, Wärtsilä sau MAN Energy Solutions, se confruntă cu un backlog de producție de doi până la trei ani, situație confirmată inclusiv la nivel de top management.

Potrivit ministrului, cererea pentru motoare de cogenerare a crescut exploziv, în special din cauza dezvoltării accelerate a centrelor de date și a capacităților de inteligență artificială, dar și ca urmare a necesităților energetice generate de războiul din Ucraina. În paralel, efectele pandemiei COVID-19 au afectat lanțurile logistice globale, iar producătorii mari nu mai mențin stocuri disponibile imediat, pentru a evita blocarea resurselor financiare.

Dorin Junghietu a subliniat că bugetul inițial al proiectului, estimat în anii 2020–2021 la aproximativ 81 de milioane de euro, nu mai reflectă realitățile actuale ale pieței. Costurile la oțel, forța de muncă și transport au crescut semnificativ, iar cei doi ofertanți ajunși în etapa de evaluare financiară au propus capacități mai mari decât cele solicitate inițial, de 61–62 MW față de 55 MW, ceea ce a dus automat la majorarea valorii proiectului. Chiar și în aceste condiții, ministrul consideră că o ajustare de 15–20% ar fi fost justificată, însă majorarea solicitată depășește limitele acceptabile.

Situația a fost discutată cu Banca Mondială, care a prezentat un raport explicativ privind factorii ce au generat scumpirile, iar consultanții statului au realizat evaluări suplimentare. Ministerul Energiei a solicitat prelungirea termenului contractual pentru a permite negocieri și identificarea unei formule finale care să aducă prețul la un nivel considerat „decent”.

„Nu acceptăm o creștere atât de mare a prețului. Căutăm toate opțiunile negociere, reevaluare și ajustare pentru ca acest proiect strategic să fie realizat în condiții corecte pentru stat”, a declarat Dorin Junghietu.

În acest context, autoritățile urmează să clarifice dacă negocierile vor fi extinse și cu alte companii, precum Onur sau BCC Group, și cine își va asuma eventualele riscuri financiare, în condițiile în care bugetul maxim stabilit de stat rămâne neschimbat.