Pierderi uriașe pentru conglomeratul condus de miliardarul Warren Buffett

Scăderea preţurilor acţiunilor din SUA a afectat puternic Berkshire Hathaway, conglomeratul condus de miliardarul Warren Buffett, care a înregistrat o pierdere de 43,8 miliarde de dolari în trimestrul doi, transmite Reuters.

Berkshire a generat totuşi profit operaţional de aproape 9,3 miliarde de dolari, deoarece câştigurile din reasigurare şi ale operatorului feroviar BNSF au compensat noile pierderi ale asigurătorului auto Geico, la care lipsa pieselor şi preţurile mai mari ale vehiculelor uzate au stimulat daunele de accidente.

Creşterea ratelor dobânzilor şi a plăţilor de dividende au ajutat companiile de asigurări să genereze mai mulţi bani din investiţii, în timp ce întărirea dolarului american a sporit profitul din investiţiile în datorii europene şi japoneze.

În ciuda pierderii nete uriaşe, ”rezultatele arată rezistenţa Berkshire”, a spus James Shanahan, analist la firma Edward Jones & Co, care evaluează acţiunile Berkshire cu rating ”neutru”.

”Afacerile au performanţe bune în pofida ratelor dobânzilor mai mari, a presiunilor inflaţioniste şi a preocupărilor geopolitice. Acest lucru dă încredere în companie dacă va exista o recesiune”, a spus el.

Berkshire şi-a încetinit, de asemenea, achiziţiile de acţiuni, inclusiv ale sale, deşi mai avea 105,4 miliarde de dolari în numerar pe care îi putea folosi în acest scop.

Investitorii urmăresc îndeaproape Berkshire datorită reputaţiei lui Buffett şi pentru că rezultatele obţinute de zeci de unităţi operaţionale ale conglomeratului din Omaha, Nebraska, reflectă adesea tendinţele economice mai ample.

Aceste companii includ venituri constante, cum ar fi compania energetică omonimă, mai multe companii industriale şi mărci de consum cunoscute, cum ar fi Dairy Queen, Duracell, Fruit of the Loom şi See’s Candies.
”Berkshire este un microcosmos al economiei mai largi”, a spus Cathy Seifert, analist al CFRA Research, care acordă rating ”menţine” pentru acţiunile Berkshire.

Rezultatele nete au fost afectate din cauza pierderilor de 53 de miliarde de dolari ale Berkshire din investiţii şi instrumente derivate, inclusiv scăderi de peste 21% în cazul a trei participaţii majore: Apple, Bank of America şi American Express.

Regulile contabile cer ca Berkshire să raporteze pierderile cu rezultatele sale, chiar dacă nu cumpără şi nu vinde nimic.

Buffett îi îndeamnă pe investitori să ignore fluctuaţiile, iar Berkshire va câştiga bani dacă acţiunile cresc în timp.

În 2020, de exemplu, Berkshire a pierdut aproape 50 de miliarde de dolari în primul trimestru, pe măsură ce pandemia a început, dar a câştigat 42,5 miliarde de dolari pentru întregul an.

Profitul operaţional de 9,28 miliarde de dolari, sau aproximativ 6.326 de dolari per acţiune de clasă A, a crescut cu 39%, faţă de 6,69 miliarde de dolari cu un an mai devreme. Acesta a inclus câştiguri valutare de 1,06 miliarde de dolari din datoria externă.
Veniturile au crescut cu 10% la 76,2 miliarde dolari.

Geico a suferit o pierdere de subscriere de 487 milioane dolari înainte de impozitare, a patra pierdere trimestrială consecutivă.

#milardar #conglomerat #pierderi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.