Pierderi uriașe pentru conglomeratul condus de miliardarul Warren Buffett

Scăderea preţurilor acţiunilor din SUA a afectat puternic Berkshire Hathaway, conglomeratul condus de miliardarul Warren Buffett, care a înregistrat o pierdere de 43,8 miliarde de dolari în trimestrul doi, transmite Reuters.

Berkshire a generat totuşi profit operaţional de aproape 9,3 miliarde de dolari, deoarece câştigurile din reasigurare şi ale operatorului feroviar BNSF au compensat noile pierderi ale asigurătorului auto Geico, la care lipsa pieselor şi preţurile mai mari ale vehiculelor uzate au stimulat daunele de accidente.

Creşterea ratelor dobânzilor şi a plăţilor de dividende au ajutat companiile de asigurări să genereze mai mulţi bani din investiţii, în timp ce întărirea dolarului american a sporit profitul din investiţiile în datorii europene şi japoneze.

În ciuda pierderii nete uriaşe, ”rezultatele arată rezistenţa Berkshire”, a spus James Shanahan, analist la firma Edward Jones & Co, care evaluează acţiunile Berkshire cu rating ”neutru”.

”Afacerile au performanţe bune în pofida ratelor dobânzilor mai mari, a presiunilor inflaţioniste şi a preocupărilor geopolitice. Acest lucru dă încredere în companie dacă va exista o recesiune”, a spus el.

Berkshire şi-a încetinit, de asemenea, achiziţiile de acţiuni, inclusiv ale sale, deşi mai avea 105,4 miliarde de dolari în numerar pe care îi putea folosi în acest scop.

Investitorii urmăresc îndeaproape Berkshire datorită reputaţiei lui Buffett şi pentru că rezultatele obţinute de zeci de unităţi operaţionale ale conglomeratului din Omaha, Nebraska, reflectă adesea tendinţele economice mai ample.

Aceste companii includ venituri constante, cum ar fi compania energetică omonimă, mai multe companii industriale şi mărci de consum cunoscute, cum ar fi Dairy Queen, Duracell, Fruit of the Loom şi See’s Candies.
”Berkshire este un microcosmos al economiei mai largi”, a spus Cathy Seifert, analist al CFRA Research, care acordă rating ”menţine” pentru acţiunile Berkshire.

Rezultatele nete au fost afectate din cauza pierderilor de 53 de miliarde de dolari ale Berkshire din investiţii şi instrumente derivate, inclusiv scăderi de peste 21% în cazul a trei participaţii majore: Apple, Bank of America şi American Express.

Regulile contabile cer ca Berkshire să raporteze pierderile cu rezultatele sale, chiar dacă nu cumpără şi nu vinde nimic.

Buffett îi îndeamnă pe investitori să ignore fluctuaţiile, iar Berkshire va câştiga bani dacă acţiunile cresc în timp.

În 2020, de exemplu, Berkshire a pierdut aproape 50 de miliarde de dolari în primul trimestru, pe măsură ce pandemia a început, dar a câştigat 42,5 miliarde de dolari pentru întregul an.

Profitul operaţional de 9,28 miliarde de dolari, sau aproximativ 6.326 de dolari per acţiune de clasă A, a crescut cu 39%, faţă de 6,69 miliarde de dolari cu un an mai devreme. Acesta a inclus câştiguri valutare de 1,06 miliarde de dolari din datoria externă.
Veniturile au crescut cu 10% la 76,2 miliarde dolari.

Geico a suferit o pierdere de subscriere de 487 milioane dolari înainte de impozitare, a patra pierdere trimestrială consecutivă.

#milardar #conglomerat #pierderi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a anunțat planuri pentru cea mai amplă majorare a bugetului militar american din ultimele peste șapte decenii, cu scopul de a construi o „armată de vis” și de a asigura securitatea țării împotriva tuturor „inamiculor”, relatează Reuters.

Potrivit unui mesaj publicat pe rețeaua sa de socializare Truth Social, bugetul Pentagon ar urma să ajungă în 2027 la 1,5 trilioane de dolari. Comparativ cu anul curent, când cheltuielile militare sunt estimate la 901 miliarde de dolari, bugetul apărării ar crește de peste 1,5 ori, consolidând poziția SUA ca statul cu cele mai mari cheltuieli militare din lume.

Trump a declarat că decizia a fost luată după „negocieri lungi și dificile” cu senatori, congresmeni și membri ai Cabinetului. Potrivit acestuia, fondurile suplimentare pentru armată ar urma să fie asigurate din tarifele vamale impuse statelor care, în trecut, „au jefuit America”.

Ultima dată când Statele Unite au majorat bugetul apărării cu peste 50% a fost în 1951, pe fondul războiului din Coreea. Chiar și în perioada administrației lui Ronald Reagan, la apogeul Războiului Rece, creșterile au fost mai moderate – 25% în 1981 și 20% în 1982, amintește Reuters.

Potrivit Politico, noile cheltuieli ar urma să finanțeze mai multe programe strategice ale administrației Trump, inclusiv un sistem de apărare antirachetă denumit „Golden Dome” („Cupola de Aur”), estimat la 175 de miliarde de dolari, și un amplu proiect de modernizare a flotei navale, supranumit „Golden Fleet” („Flota de Aur”). Acesta din urmă prevede construirea a 25 de nave militare noi, dotate cu lasere, rachete hipersonice și capacități nucleare.

Pentru ca planul să devină realitate, este necesară aprobarea Congresului SUA, unde republicanii dețin o majoritate fragilă. Deși mulți parlamentari republicani și-au exprimat sprijinul pentru inițiativă, amploarea cheltuielilor suplimentare ridică semne de întrebare.

În prezent, Statele Unite alocă aproximativ 3,5% din PIB pentru apărare. Congresmanul republican Don Bacon a declarat pentru Politico că ar fi necesar un nivel de cel puțin 4% din PIB pentru a reconstrui flota, forțele aeriene, arsenalul de rachete balistice intercontinentale și pentru a sprijini personalul militar.

În același timp, un centru analitic independent avertizează că planurile lui Trump ar necesita aproximativ 5 trilioane de dolari până în 2035, iar veniturile din tarife vamale nu ar acoperi integral aceste costuri. În actualul an fiscal, taxele vamale au adus la buget circa 288 de miliarde de dolari, adică puțin peste jumătate din suma necesară pentru ambițiile militare anunțate.