Ping-pong între Autoritatea Aeronautică și AirMoldova! Regulatorul: Trei luni ca să-și remedieze situația precară

Solicitarea AAC de a stopa comercializarea biletelor pentru sezonul de vară 2023 este nefondată și nelegitimă. Informația privind faptul că Air Moldova ar comercializa bilete pentru orarul de vară 2023 în lipsa unei autorizații și lipsa unui orar aprobat este distorsionată, având drept scop denigrarea imaginii companiei și perturbarea activității comerciale, susține AirMoldova într-un comunicat de presă. În replică, Constantin Vozian, șeful direcției juridice și reglementări de la Autoritatea Aeronautică Civilă susține că acuzațiile sunt nefondate, iar compania trebuie să-și soluționeze situația precară în care s-a pomenit.

„AAC organizează regulat verificări, inspecții, solicitări inopinate, urgente și imediate exclusiv pentru Air Moldova, având drept scop distragerea personalului operațional de la activitatea curentă, crearea piedicilor activității comerciale, demoralizarea personalului, manipularea opiniei publice cu titluri de știri și defăimarea imaginii companiei”, se arată comunicatul AirMoldova.

Potrivit lui Vozian, compania AirMoldova are la dispoziție trei luni pentru a remedia situația financiară. „Există două scenarii fie se face o injecție de capital de către acționari fie i se suspendă certificatul aerian, dar asta e soluția extremă și se aplică doar după o analiză minuțioasă a cotei de piață și a numărului de pasageri transportați în condițiile în care e un operator național”.

Vozian susține că AirMoldova este la cel mai înalt grad de risc financiar, confruntându-se cu probleme de stabilitate financiară și un potențial risc de insolvabilitate, fiind necesar de a începe imediat un proces de management al riscului şi de a urmări îndeaproape toate aspectele de interes și de a se folosi un instrument de evaluare şi/sau un instrument de supraveghere continuă a acestuia pentru a identifica în continuare acțiunile ulterioare.

Air Moldova a fost privatizată în toamna anului 2018 cu 50 de milioane de lei, de Civil Aviation Group, o companie fondată de doi moldoveni și compania românească Blue Air. Ultima se va retrage, însă, la nici-un an de la privatizare în condiții suspecte, cota de 49% fiind preluată de Dzintars Pomers din Letonia.

Valoarea tranzacției depășea 1,2 miliarde de lei (circa 61,5 milioane euro), dintre care 50 milioane de lei au fost transferate la bugetul de stat, restul sumei reprezintau datoriile companiei Air Moldova, pe care investitorul s-a obligat să le achite în decurs de trei ani.

În prezent, AirMoldova ar fi controlată de fugarul Ilan Șor prin companii interpuse.

#situatie #sanctiuni #airmoldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agenția internațională de rating Moody’s a retrogradat ratingul de credit al Budapestei de la Baa3 la Ba1, plasând capitala Ungariei în categoria cu risc ridicat, cunoscută drept „junk”. Mai mult, ratingul a fost pus sub revizuire pentru o posibilă nouă retrogradare, pe fondul riscului crescut de neplată.

Potrivit comunicatului Moody’s, principalul motiv al deciziei îl reprezintă problemele de lichiditate ale municipalității. Agenția avertizează că informațiile disponibile privind poziția de numerar a orașului ridică semne serioase de întrebare asupra capacității Budapestei de a-și onora obligațiile financiare scadente. Evaluarea nu vizează doar contextul politic, ci mai ales disponibilitatea efectivă a banilor necesari pentru acoperirea plăților curente.

Moody’s semnalează, totodată, incertitudini legate de transferurile financiare de la bugetul central, o lichiditate extrem de redusă pentru acoperirea eventualelor goluri de cash și tensiunile persistente dintre administrația locală și guvernul central, factori care ar putea agrava situația financiară a capitalei.

Retrogradarea intervine într-un context politic sensibil, în condițiile în care Ungaria se pregăștește pentru alegeri parlamentare în primăvară, iar partidul de opoziție TISZA este creditat cu un avans în sondajele independente, punând presiune pe cei 16 ani de guvernare ai premierului Viktor Orban. Primarul Budapestei, Gergely Karacsony, un critic vocal al guvernului, avertizează de mai mult timp că orașul se apropie de insolvență.

Edilul acuză guvernul central că a majorat semnificativ taxele și contribuțiile impuse capitalei, că a reținut fonduri promise și că încearcă să slăbească financiar marile municipalități pentru a le împiedica să devină alternative politice viabile. De cealaltă parte, partidul lui Orban susține că dificultățile financiare ale Budapestei sunt rezultatul unor cheltuieli pe care le consideră iresponsabile.

Un punct central al conflictului îl reprezintă așa-numita „taxă de solidaritate”, pe care Budapesta este obligată să o achite către bugetul de stat. Potrivit municipalității, aceste contribuții au crescut de aproape nouă ori din 2019, anul în care Karacsony a preluat funcția de primar, și au ajuns în prezent la aproximativ o cincime din veniturile capitalei. Autoritățile locale au contestat taxa în instanță, invocând neconstituționalitatea acesteia, în timp ce guvernul o justifică prin necesitatea redistribuirii fondurilor către localitățile mai sărace.

#retrogradat #Moody's #budapesta #Investiții