Pionul lui Putin amenință UE. Budapesta vrea să scape de sancțiuni trei oligarhi apropiați de liderului de la Kremlin

08 Sept. 2022, 05:30
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
08 Sept. 2022, 05:30 // Actual //  bani.md

Premierul maghiar, Viktor Orban cere scoaterea unor oligarhi ruși, apropiați de Vladimir Putin de pe lista persoanelor sancționate de Uniunea Europeană. În caz contrar, amenință premierul de la Budapesta, țara sa se va opune instituirii altor sancțiuni împotriva Rusiei, la nivelul Uniunii Europene.

Cei trei oligarhi pe care Ungaria îi vrea scoși de pe lista de interdicție a vizelor și de înghețare a activelor sunt Alișer Usmanov, Piotr Aven și Viktor Rașnikov. Amenințarea Budapestei vine în contextul în care Uniunea Europeană vrea să reînnoiască lista persoanelor aflate sub sancțiuni pentru încă șase luni. Ambasadorii UE se vor întâlni pe 7 septembrie pentru a discuta acest subiect, înainte de termenul limită de expirare, pe 15 septembrie.

Pentru a actualiza această listă, care cuprinde în prezent 1.217 persoane și 108 entități este nevoie de un vot în unanimitate. Lista a fost extinsă pe parcursul anului, pe măsură ce Bruxelles-ul și-a intensificat eforturile de pedepsire a Moscovei din cauza războiului din Ucraina.

Cine sunt oligarhii apărați de Viktor Orban

Uniunea Europeană îl numește pe Usmanov un „oligarh pro-Kremlin cu legături deosebit de strânse cu președintele rus Vladimir Putin”. Acesta este văzut drept un pion important în rezolvarea problemelor de afaceri ale lui Vladimir Putin. Iar acest lucru poate fi și motivul pentru care Viktor Orban, de asemenea, un apropiat al Kremlinului, dorește să-l scoată de pe lista sancționaților. În urma acestor sancțiuni, a fost confiscate un iaht în valoare de 600 de milioane de dolari – cel mai mare din lume – asociat cu numele lui Usmanov. Miliardarul rus a contestat fără succes sancțiunile la Curtea Europeană de Justiție.

Despre cel de-al doilea oligarh, Piotr Aven, Uniunea Europeană spune că se numără printre „cei aproximativ 50 de oameni de afaceri ruși bogați care se întâlnesc în mod regulat cu Vladimir Putin la Kremlin. El nu acționează independent de intențiile președintelui”.

Viktor Rașnikov a fost adăugat pe listă în luna martie, după ce Bruxelles-ul l-a descris ca fiind „un oligarh rus important, deținător și președinte al consiliului de administrație al companiei Magnitogorsk Iron and Steel Works (MMK). MMK este unul dintre cei mai mari plătitori de taxe din Rusia”.

Budapesta mai cere și ca anumite organizații umanitare care au afaceri cu bănci rusești să fie scoase de pe lista sancțiunilor, conform Europa Liberă.

Viktor Orban l-a salvat pe patriarhul Kiril de sancțiuni

La 3 iunie, Uniunea Europeană a ajuns la un acord asupra celui de-al șaselea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, după discuții dificile cu Ungaria. Pentru a evita veto-ul lui Viktor Orban, statele membre au eliminat numele patriarhului Moscovei de pe lista neagră a UE.

Kirill și alte personalități ruse au fost trecute pe lista neagră a persoanelor și entităților despre care se presupune că ar fi implicate în operațiunea militară rusă din Ucraina. Clericul a ajuns de multe ori pe primele pagini ale ziarelor pentru că a „binecuvântat” războiul declanșat de Vladimir Putin. El a încercat să justifice planurile expansioniste ale Moscovei și drept consecință, a fost considerat una dintre vocile Kremlinului.

În aceste condiții, în care nu reușește să determine o anulare a sancțiunilor impuse Rusiei, Viktor Orban pare că și-a propus să-i salveze pe toți oligarhii apropiați ai lui Vladimir Putin.

Bruxelles-ul atrage atenția subminării statului de drept

De partea cealaltă, oficialii europeni cred că Ungaria se folosește de reînnoirea sancțiunilor pentru a determina Bruxelles-ul să aprobe fondurile UE care i-au fost interzise până acum din cauza problemelor legate de statul de drept.

Ungaria nu a mai beneficiat de fonduri europene din cauza legilor controversate adoptate de Viktor Orban și Guvernul său. Corupția, migrația, drepturile comunității LGBTQ și standardele democratice sunt considerate vulnerabilități ale guvernului de la Budapesta.

În aceste condiții, Comisia Europeană a refuzat să aprobe planul de redresare economică al Ungariei după pandemia de Covid și a acuzat Guvernul lui Orban de subminarea statului de drept.

Orban caută bunăvoința Comisiei Europene

Viktor Orban, considerat un apropiat al Kremlinului și al lui Vladimir Putin, a criticat poziția UE față de Moscova. Acesta s-a opus sancțiunilor impuse din cauza războiului din Ucraina, preluând mesajele Moscovei. Budapesta s-a distanțat de Bruxelles și în ceea ce privește plata gazului rusesc în ruble și nu a permis transferul de armament către Ucraina.

Realitatea Live

22 Feb. 2026, 09:45
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
22 Feb. 2026, 09:45 // Actual //  Ursu Victor

Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că va majora tariful global la importuri de la 10% la 15%, după ce Curtea Supremă a SUA a decis că mecanismul utilizat de Casa Albă pentru introducerea tarifelor este ilegal. Anunțul a fost făcut de liderul american pe platforma Truth Social.

„În calitate de președinte al Statelor Unite ale Americii, ridic imediat tariful global pentru importul de bunuri și servicii […] de la 10% la nivelul complet permis și justificat juridic de 15%”, a scris Trump, acuzând că multe țări au „jefuit” economia americană timp de decenii.

Șeful de la Casa Albă a criticat dur decizia Curții Supreme, pe care a calificat-o drept „absurdă, prost redactată și profund antiamericană”, în contextul în care instanța a stabilit, cu votul a 6 judecători la 3, că Trump a acționat ilegal folosind legislația privind situațiile de urgență pentru a justifica tarifele „reciproce”.

Trump a anunțat prima rundă de taxe în februarie 2025, imediat după revenirea sa la Casa Albă. Măsurile au vizat inițial Canada, China și Mexic, pe care administrația americană le-a acuzat că nu combat suficient traficul de fentanil către SUA. Ulterior, pe 2 aprilie, Washingtonul a extins un tarif de 10% pentru importurile din aproape toate țările lumii și a impus suprataxe suplimentare pentru zeci de state considerate parteneri comerciali neloiali.

Președintele american a justificat politica tarifară prin „situația economică de urgență” provocată de deficitul comercial în creștere al SUA. Potrivit legislației comerciale din 1974, președintele poate introduce tarife pentru maximum 150 de zile fără aprobarea Congresului, însă pentru menținerea lor ulterioară este necesar votul legislativului.

Pe durata aplicării tarifelor, autoritățile americane au colectat cel puțin 133,5 miliarde de dolari de la importatori. În prezent, mai multe companii se pregătesc să ceară despăgubiri în instanță pentru aceste pierderi.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!