Plahotniuc dezvăluie de ce l-au pus americanii la zid: Bocetele Maiei Sandu în cancelariile străine

Fostul lider al democraților, Vlad Plahotniuc, actualmente fugar de justiția din Republica Moldova, a venit cu o reacție la decizia Statelor Unite ale Americii de-al include în lista sancțiunilor și de-ai interzice intrarea pe teritoriul SUA, prin care o acuză pe Maia Sandu că ar sta în spatele acestei decizii.

Plahotniuc susține că, sancțiunile impuse de SUA sunt rezultatele „bocetelor, isteriilor și insistenței Maiei Sandu pe lângă cancelariile străine”.

„Acesta era un efect de așteptat după bocetele, isteriile și insistențele Maiei Sandu pe lângă cancelariile străine și, probabil pentru a o potoli de la bocete și văicăreli i s-a oferit aceasta alifie, i s-a organizat această terapie ca să se bucure și ea câteva zile, și toate astea nu schimbă cu nimic determinarea mea de a reveni în politică și a scoate țara din criză”, spune Plahotniuc, în cadrul unui interviu pentru Tribuna.md.

Totodată, fostul lider democrat fugar susține că „prin avocații săi va analiza contestarea acestor sancțiuni impuse de SUA” pentru a demonstra că „Maia Sandu a operat cu falsuri și minciuni pentru a denigra un oponent politic de care ea se teme până azi, chiar dacă a stat la distanță de procesele politice din țară”.

Amintim că, miercuri seara, 26 octombrie, ambasadorul SUA la Chișinău, Kent Logsdon, a anunțat că fugarul și oligarhul Vlad Plahotniuc și Ilan Șor au fost incluși pe lista sancțiunilor ale Statelor Unite ale Americii și li s-a interzis intrarea în SUA, iar pe bunurile acestora din State vor fi puse sechestre. Totodată, cei doi moldoveni nu vor putea face transferuri și achitări cu cardurile și prin intermediul băncilor, conectate la sistemul interbancar SWIFT.

Conform documentelor, publicate de Biroul pentru Controlul Activelor Străine al Departamentului Trezoreriei SUA, în listă se regăsesc în total 21 de persoane apropiate acestor doi oligarhi moldoveni sau care au tangențe cu subminarea democrației și statului de drept din țara noastră. Printre persoanele apropiate „capilor corupției mari” din țara noastră se numără: Shara Șor, soția lui Ilan Șor, un apropiat al lui Igor Dodon, feciorul procurorului Federației RuseIgor Ceaika, Olga Grak, Leonid Gonin, Ivan Zavarotnîi etc.

SUA mai precizează că a luat măsuri pentru a contracara campaniile în desfășurare ale Guvernului Federației Ruse de influență malignă și corupție sistemică în Republica Moldova, prin impunerea de sancțiuni asupra a nouă persoane și a 12 entități ruse.

#sanctiuni #Plahotniuc #Maia Sandu #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

CFM nu este și nu va fi pasibilă privatizării, chiar și după separarea activităților și crearea noilor companii pentru transportul de pasageri și marfă, a declarat directorul Agenției Proprietății Publice, Roman Cojuhari.

Potrivit șefului APP, în urma reorganizării, societățile pe acțiuni nou create vor avea capital de stat în proporție de 100%, iar pentru acest lucru urmează să fie modificată anexa la lege. „CFM rămâne o întreprindere nepasibilă privatizării. La această etapă, societatea pe acțiuni este cu capital integral de stat”, a precizat directorul APP.

În același timp, Roman Cojuhari a subliniat că întreprinderea feroviară a intrat pe o traiectorie de stabilizare financiară, ca urmare a măsurilor de eficientizare aplicate de managementul companiei în anul 2025. Aceste acțiuni au dus la oprirea creșterii anuale a datoriilor și la începerea achitării acestora, după o perioadă îndelungată în care obligațiile financiare se acumulau constant.

„Dacă comparăm sfârșitul anului 2025 cu sfârșitul anului 2024, vedem că datoriile totale ale întreprinderii au început deja să scadă. Este un lucru important, iar explicațiile detaliate țin de conducerea Căii Ferate”, a declarat șeful Agenției Proprietății Publice.

În prezent, datoriile totale ale CFM se ridică la circa 450 de milioane de lei, însă acestea au fost reduse cu peste 15% față de anul 2024. Potrivit lui Cojuhari, această evoluție pozitivă se reflectă și în rezultatul financiar, care este mai bun decât cel înregistrat în anul precedent.

Ultimele date arată că pierderile CFM s-au cifrat la 152,4 milioane de lei în șase luni ale lui 2025, față de 156,1 milioane de lei în semestrul similar al anului 2024.