Plahotniuc dezvăluie de ce l-au pus americanii la zid: Bocetele Maiei Sandu în cancelariile străine

Fostul lider al democraților, Vlad Plahotniuc, actualmente fugar de justiția din Republica Moldova, a venit cu o reacție la decizia Statelor Unite ale Americii de-al include în lista sancțiunilor și de-ai interzice intrarea pe teritoriul SUA, prin care o acuză pe Maia Sandu că ar sta în spatele acestei decizii.

Plahotniuc susține că, sancțiunile impuse de SUA sunt rezultatele „bocetelor, isteriilor și insistenței Maiei Sandu pe lângă cancelariile străine”.

„Acesta era un efect de așteptat după bocetele, isteriile și insistențele Maiei Sandu pe lângă cancelariile străine și, probabil pentru a o potoli de la bocete și văicăreli i s-a oferit aceasta alifie, i s-a organizat această terapie ca să se bucure și ea câteva zile, și toate astea nu schimbă cu nimic determinarea mea de a reveni în politică și a scoate țara din criză”, spune Plahotniuc, în cadrul unui interviu pentru Tribuna.md.

Totodată, fostul lider democrat fugar susține că „prin avocații săi va analiza contestarea acestor sancțiuni impuse de SUA” pentru a demonstra că „Maia Sandu a operat cu falsuri și minciuni pentru a denigra un oponent politic de care ea se teme până azi, chiar dacă a stat la distanță de procesele politice din țară”.

Amintim că, miercuri seara, 26 octombrie, ambasadorul SUA la Chișinău, Kent Logsdon, a anunțat că fugarul și oligarhul Vlad Plahotniuc și Ilan Șor au fost incluși pe lista sancțiunilor ale Statelor Unite ale Americii și li s-a interzis intrarea în SUA, iar pe bunurile acestora din State vor fi puse sechestre. Totodată, cei doi moldoveni nu vor putea face transferuri și achitări cu cardurile și prin intermediul băncilor, conectate la sistemul interbancar SWIFT.

Conform documentelor, publicate de Biroul pentru Controlul Activelor Străine al Departamentului Trezoreriei SUA, în listă se regăsesc în total 21 de persoane apropiate acestor doi oligarhi moldoveni sau care au tangențe cu subminarea democrației și statului de drept din țara noastră. Printre persoanele apropiate „capilor corupției mari” din țara noastră se numără: Shara Șor, soția lui Ilan Șor, un apropiat al lui Igor Dodon, feciorul procurorului Federației RuseIgor Ceaika, Olga Grak, Leonid Gonin, Ivan Zavarotnîi etc.

SUA mai precizează că a luat măsuri pentru a contracara campaniile în desfășurare ale Guvernului Federației Ruse de influență malignă și corupție sistemică în Republica Moldova, prin impunerea de sancțiuni asupra a nouă persoane și a 12 entități ruse.

#sanctiuni #Plahotniuc #Maia Sandu #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul prim-ministru Dorin Recean a fost desemnat în funcția de emisar special al Președintelui Republicii Moldova pentru dezvoltare și reziliență, potrivit decretului semnat de președintele Maia Sandu.

Conform deciziei, emisarul special își va exercita atribuțiile în baza unui mandat distinct, anexat documentului de numire. Funcția are un caracter special și este axată pe consolidarea capacității statului de a face față riscurilor complexe, în special celor de natură hibridă.

Potrivit mandatului, Dorin Recean are misiunea de a contribui la promovarea eforturilor interinstituționale și multisectoriale orientate spre creșterea rezilienței Republicii Moldova și prevenirea amenințărilor la adresa securității naționale. Accentul este pus pe cooperare, coordonare și integrarea politicilor publice în domeniul securității și dezvoltării.

În exercitarea atribuțiilor sale, emisarul special va coopera cu autoritățile administrației publice centrale, instituțiile din sectorul de securitate, reprezentanții societății civile, precum și cu organizații internaționale relevante, pentru a asigura un cadru coerent și eficient de acțiune în domeniul rezilienței.

De asemenea, Dorin Recean va avea rolul de a promova imaginea Republicii Moldova pe platformele și în cadrul inițiativelor internaționale dedicate consolidării rezilienței și securității, acționând în coordonare cu autoritățile competente ale statului.

Mandatul mai prevede și promovarea schimbului de bune practici, atragerea de expertiză, asistență tehnică, finanțări și proiecte strategice naționale și internaționale, menite să consolideze capacitatea de reziliență a Republicii Moldova.