Plahotniuc dezvăluie de ce l-au pus americanii la zid: Bocetele Maiei Sandu în cancelariile străine

Fostul lider al democraților, Vlad Plahotniuc, actualmente fugar de justiția din Republica Moldova, a venit cu o reacție la decizia Statelor Unite ale Americii de-al include în lista sancțiunilor și de-ai interzice intrarea pe teritoriul SUA, prin care o acuză pe Maia Sandu că ar sta în spatele acestei decizii.

Plahotniuc susține că, sancțiunile impuse de SUA sunt rezultatele „bocetelor, isteriilor și insistenței Maiei Sandu pe lângă cancelariile străine”.

„Acesta era un efect de așteptat după bocetele, isteriile și insistențele Maiei Sandu pe lângă cancelariile străine și, probabil pentru a o potoli de la bocete și văicăreli i s-a oferit aceasta alifie, i s-a organizat această terapie ca să se bucure și ea câteva zile, și toate astea nu schimbă cu nimic determinarea mea de a reveni în politică și a scoate țara din criză”, spune Plahotniuc, în cadrul unui interviu pentru Tribuna.md.

Totodată, fostul lider democrat fugar susține că „prin avocații săi va analiza contestarea acestor sancțiuni impuse de SUA” pentru a demonstra că „Maia Sandu a operat cu falsuri și minciuni pentru a denigra un oponent politic de care ea se teme până azi, chiar dacă a stat la distanță de procesele politice din țară”.

Amintim că, miercuri seara, 26 octombrie, ambasadorul SUA la Chișinău, Kent Logsdon, a anunțat că fugarul și oligarhul Vlad Plahotniuc și Ilan Șor au fost incluși pe lista sancțiunilor ale Statelor Unite ale Americii și li s-a interzis intrarea în SUA, iar pe bunurile acestora din State vor fi puse sechestre. Totodată, cei doi moldoveni nu vor putea face transferuri și achitări cu cardurile și prin intermediul băncilor, conectate la sistemul interbancar SWIFT.

Conform documentelor, publicate de Biroul pentru Controlul Activelor Străine al Departamentului Trezoreriei SUA, în listă se regăsesc în total 21 de persoane apropiate acestor doi oligarhi moldoveni sau care au tangențe cu subminarea democrației și statului de drept din țara noastră. Printre persoanele apropiate „capilor corupției mari” din țara noastră se numără: Shara Șor, soția lui Ilan Șor, un apropiat al lui Igor Dodon, feciorul procurorului Federației RuseIgor Ceaika, Olga Grak, Leonid Gonin, Ivan Zavarotnîi etc.

SUA mai precizează că a luat măsuri pentru a contracara campaniile în desfășurare ale Guvernului Federației Ruse de influență malignă și corupție sistemică în Republica Moldova, prin impunerea de sancțiuni asupra a nouă persoane și a 12 entități ruse.

#sanctiuni #Plahotniuc #Maia Sandu #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul deputat Alexandr Slusari critică modul în care guvernarea, în special Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), abordează reforma administrației publice locale (APL), acuzând lipsa unei viziuni reale și ignorarea principiului descentralizării.

Într-o postare publică, Slusari afirmă că, deși urmărește atent discuțiile despre reformă, constată că, din 2019 până în prezent, abordarea guvernării a rămas „pur matematică și superficială”. El îl critică în mod direct pe ministrul Alexei Buzu, despre care spune că nu este cea mai potrivită persoană pentru pregătirea acestei reforme.

Slusari face referire la declarațiile lui Buzu, potrivit cărora aproximativ 60% dintre primăriile din Republica Moldova administrează localități cu mai puțin de 1.500 de locuitori și, pe termen lung, nu ar putea gestiona servicii și proiecte la nivelul așteptărilor cetățenilor. În opinia fostului deputat, această logică strict bazată pe cifre este greșită și nu explică diferența reală dintre un sat cu 1.450 de locuitori și unul cu 1.600, mai ales în condițiile unei migrații accentuate și fluctuante în mediul rural.

Cel mai grav aspect, subliniază Slusari, este faptul că, în toată această perioadă, guvernarea nu ar fi vorbit despre „descentralizare” — element pe care îl consideră fundamental pentru orice reformă autentică a administrației publice locale. El amintește că Republica Moldova a ratificat încă din 1997 Carta europeană a autonomiei locale, însă principiile acesteia nu sunt aplicate în practică.

Potrivit lui Slusari, înainte de a discuta despre comasarea sau lichidarea unor primării, statul trebuie să ofere autorităților publice locale de nivelul I atribuții reale: dreptul de a colecta mai multe impozite pentru bugetele locale, inclusiv impozitul pe venit, o parte din TVA și accize, delimitarea clară a bunurilor proprietate publică locală de cele ale statului, precum și stimularea cooperării între localități pentru angajarea de specialiști, după modele europene, inclusiv cel din România.

Abia după o descentralizare profundă, spune Slusari, poate fi analizată viabilitatea primăriilor și necesitatea amalgamării acestora. El avertizează că închiderea instituțiilor locale – primării, școli, grădinițe – transmite semnalul „morții satului” și accelerează depopularea rurală. „Nu matematica trebuie să fie criteriul principal, ci și psihologia oamenilor”, avertizează fostul deputat.

În final, Alexandr Slusari pledează pentru o reformă administrativ-teritorială curajoasă, care să reducă dependența politică a autorităților locale de Chișinău și să stimuleze dezvoltarea economică regională. El se pronunță pentru lichidarea raioanelor în forma lor actuală, considerată „arhaică”, și sugerează fie un model de municipalizare, propus de Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM), fie crearea a trei raioane mari – Nord, Centru și Sud – alături de UTA Găgăuzia și Transnistria.