Planul economic al lui Trump: Sancțiuni mai dure, reduceri fiscale și suprematia dolarului pe piața globală

NuScott Bessent, miliardarul care conduce un fond speculativ și fost nominalizat de Donald Trump pentru funcția de secretar al Trezoreriei SUA, a prezentat în fața senatorilor americani un plan economic agresiv care vizează consolidarea puterii economice a Statelor Unite și contracararea rivalilor geopolitici. Într-o audiență de confirmare desfășurată joi, Bessent a susținut politica tarifară a fostului președinte și a pledat pentru menținerea reducerilor fiscale și relaxarea reglementărilor interne, în încercarea de a transforma economia americană, cea mai mare din lume.

„Trebuie să protejăm lanțurile de aprovizionare vulnerabile și să folosim sancțiunile într-un mod coordonat pentru a proteja securitatea națională a Statelor Unite”, a declarat Bessent, subliniind că dolarul american trebuie să rămână principala monedă de rezervă globală. În același timp, Bessent a subliniat importanța reînnoirii reducerilor fiscale pentru persoane fizice și companii, adoptate în 2017, avertizând că renunțarea la aceste măsuri ar putea declanșa o „criză economică majoră” în Statele Unite, cu impact negativ asupra clasei de mijloc și a celor cu venituri mici.

Politica externă și sancțiuni economice: presiune asupra Rusiei și altor adversari
Bessent a abordat și politica economică internațională, anunțând un sprijin ferm pentru sancțiuni mai dure împotriva sectorului petrolier din Rusia. „Dacă președintele Trump solicită acest lucru, voi sprijini impunerea unor sancțiuni mai severe asupra marilor companii petroliere rusești, pentru a forța Rusia să negocieze”, a spus Bessent, referindu-se la situația din Ucraina. Aceasta declarație a influențat imediat piața petrolului, prețul țițeiului Brent crescând cu peste 1 dolar, ajungând la 81 de dolari pe baril.

Pe lângă presiunea asupra Rusiei, se estimează că noua administrație va intensifica sancțiunile și împotriva petrolului iranian și venezuelean, continuând politica de izolare economică a rivalilor geopolitici ai SUA.

O eră a suprematiei dolarului și a economiei interne mai puternice. Bessent a subliniat că politica economică a administrației Trump va promova nu doar stabilitatea economică în interiorul Statelor Unite, dar și va reafirma poziția dolarului ca monedă globală de rezervă. Cu sancțiuni economice mai dure și reduceri fiscale extinse, administrația viitoare vizează o eră în care Statele Unite să își consolideze atât influența economică, cât și puterea strategică pe plan internațional.

#dolar #economie #Trump

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță acuză autoritățile că, în ultimii ani, banii colectați din accize pentru infrastructura rutieră au fost direcționați în alte scopuri, ceea ce a dus la degradarea accelerată a drumurilor din Republica Moldova. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat publicației ZIUA.

Potrivit economistului, șoferii plătesc corect taxele, inclusiv accizele și taxa rutieră, însă statul nu respectă destinația acestor bani. „Prin taxa rutieră, cumva protejăm banul șoferului. Problema e că banii din accize la carburanți îi dăm în altă parte. Taxe mărim, dar banii pentru drumuri nu ajung la drumuri”, a declarat Ioniță.

El a amintit că, inițial, Republica Moldova a avut o înțelegere clară cu Banca Mondială și cu Fondul Monetar Internațional, potrivit căreia 80% din accizele la carburanți trebuiau direcționate către fondul rutier. „Această regulă a fost respectată doar în 2013 și 2014. După asta – gata”, a subliniat economistul.

Veaceslav Ioniță susține că, în perioada 2015–prezent, statul a deturnat masiv resursele destinate infrastructurii. „Am calculat banii care trebuiau să meargă din accize la drumuri și nu au mers, plus finanțările externe pierdute. Este vorba de peste 30 de miliarde de lei. Eu spun direct: Guvernul a furat de la fondul rutier”, a afirmat acesta.

Potrivit estimărilor sale, suma totală ajunge la aproximativ 2 miliarde de euro, bani care ar fi putut veni sub formă de granturi și împrumuturi externe pentru infrastructură. „Aproape jumătate din această sumă, adică aproape un miliard de euro, sunt bani plătiți de șoferi pentru drumuri, dar care s-au dus în altă parte. Oamenii au plătit pentru drum, iar banii s-au dus în apă”, a declarat economistul.

În acest context, Ioniță avertizează că degradarea accelerată a drumurilor din Republica Moldova nu este întâmplătoare, ci rezultatul direct al politicilor bugetare din ultimii ani. „Așa trăim noi, iar consecința este că drumurile se degradează tot mai rapid”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.