Planul secret al Germaniei: Cum vrea Berlinul să distrugă industria Europei pentru a-și păstra dominați

Într-o analiză critică, economistul Andrei Caramitru avertizează că, în contextul actual, reindustrializarea României este aproape imposibilă din cauza regulilor stricte impuse de Uniunea Europeană, reguli care, spune el, avantajează Germania în detrimentul celorlalte țări europene.

Caramitru susține că, deși România deține un avantaj important în producția de energie, proiecte precum Neptun Deep și extinderea capacităților nucleare, politicile UE limitează drastic capacitatea de dezvoltare industrială. Principalele probleme sunt:

Prețurile mari la energie – UE impune vânzarea energiei către industrie la prețuri de bursă, ceea ce face dificilă oferirea de energie la prețuri competitive.
Taxele de mediu ridicate – În timp ce țări precum China subvenționează industria pentru a menține costurile scăzute, UE impune taxe de mediu, creând bariere costisitoare.

Potrivit economistului, aceste măsuri servesc intereselor Germaniei, al cărei scop este să mențină o superioritate economică față de restul Europei, „forțând alte țări să depindă de ea. Caramitru avertizează că, fără o abordare alternativă față de regulile UE, reindustrializarea devine improbabilă, iar România riscă să rămână o piață de desfacere sau un loc de muncă ieftin pentru companiile germane.

„Germania își asigură astfel avantajul economic, în timp ce restul Europei este lăsată fără alternative viabile de dezvoltare industrială. Este o problemă structurală care poate fi rezolvată doar printr-o nouă abordare față de regulile UE, în special din 2027-2028, când finanțarea europeană ar putea înceta,” concluzionează Caramitru.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#industrie #Germania #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Preţurile petrolului au urcat luni cu aproape 3% ca urmare a deciziei OPEC+ de a amâna planurile de creştere a producţiei cu o lună, în timp ce piaţa se pregăteşte pentru o săptămână critică, în care americanii vor alege un nou preşedinte, scrie Reuters.

Contractele futures pentru petrolul Brent au crescut cu 2,82%, la 75,16USD pe baril. Preţul ţiţeiului U.S. West Texas Intermediate (WTI) a crescut cu 3,01%, la 71,58 USD pe baril.

Duminică, OPEC+ a declarat că îşi va prelungi reducerea producţiei de 2,2 milioane de barili pe zi (bpd) cu încă o lună, în decembrie, cu o creştere deja amânată din octombrie, din cauza scăderii preţurilor şi a cererii slabe.

OPEC+, care include Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol plus Rusia şi alţi aliaţi, trebuia să crească producţia lunară cu 180.000 bpd din decembrie.

Prelungirea reducerii pentru tot trimestrul patru al anului 2024 ”aruncă în incertitudine angajamentul grupului de a normaliza livrările” în 2025, a declarat Walt Chancellor, un strateg energetic la Macquarie, adăugând că anunţul ar putea atenua unele temeri legate de ”un război al preţurilor” al OPEC+.

OPEC rămâne foarte optimistă în ceea ce priveşte cererea de petrol atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung, a declarat luni secretarul general Haitham Al Ghais la un eveniment din industria energetică la Abu Dhabi.

Grupul TotalEnergies estimează că cererea globală de petrol va atinge vârful după 2030, în cele două scenarii cele mai probabile de tranziţie energetică din raportul său anual privind perspectivele energetice.

Între timp, CEO-ul companiei italiene de energie Eni a spus că reducerile OPEC+ ale livrărilor de petrol şi eforturile recente de a le elimina au crescut volatilitatea pe pieţele de energie şi au împiedicat investiţiile în producţie nouă.

Producţia de petrol a OPEC a revenit în octombrie de la cel mai scăzut nivel din acest an, în luna precedentă, deoarece Libia a rezolvat o criză politică, a constatat un sondaj Reuters, deşi un efort suplimentar al Irakului de a-şi îndeplini reducerile promise alianţei mai largi OPEC+ a limitat câştigul.

Pe plan politic, candidata democrată Kamala Harris şi republicanul Donald Trump rămân practic la egalitate în sondajele de opinie înainte de ziua alegerilor prezidenţiale americane de marţi, iar câştigătorul ar putea să nu fie cunoscut timp de câteva zile după încheierea votului.

Investitorii au urmărit, de asemenea, orice escaladare a tensiunilor din Orientul Mijlociu.

Joi, site-ul de ştiri american Axios a relatat că serviciile de informaţii israeliene au sugerat că Iranul se pregăteşte să atace Israelul din Irak în câteva zile, citând două surse israeliene neidentificate.

”Tensiunile din Orientul Mijlociu sunt din nou în prim plan în timp ce traderii aşteaptă atacul de răspuns iranian”, a declarat Dennis Kissler, vicepreşedinte senior pentru tranzacţionare la BOK Financial.